Se pare că aventura continuă şi răscolind prezentul dau de „creaţii” ce răscoleau acele vremuri.
De la început, când Domnul te-a creat,
Prin Duhul Sfânt spre mine te-a-ndreptat;
Să-mi porţi de grijă şi veghetor el te-a numit,
Eşti înger păzitor, eşti îngeraşul meu iubit.
La tine-alerg când mă trezesc,
Cu tine-alături ziua mi-o trăiesc
Şi mulţumiri eu seara îţi aduc
Când merg spre patu-mi să mă culc.
Mergi, te rog, spre înălţimi, înger îngeraşul meu
Şi vorbeşte-i despre mine singurului Dumnezeu.
Peste mine, peste ei,
Peste toţi cei dragi ai mei,
Să reverse harul său,
Să ne apere de rău,
Iar în ziua care vine
Inimile să le-aline,
Mintea să ne-o lumineze,
Sănătatea ne-o păstreze. Amin
Răspunde-i lui anonim Anulează răspunsul