Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Vrei să fii naș(ă) de Botez? Iată ce condiții trebuie să îndeplinești.

Posted by Paxlaur pe 07/06/2015

Nasi de botezPrintre prietenii tinerilor care se pregătesc de căsătorie sau se pregătesc să devină părinți, circulă cuvinte și idei de genul: „Ah, cât mă bucur pentru ei. Să fie fericiți. Să aibă sănătate. Chiar mă bucur pentru ei. Le sunt alături. Pot să-mi ceară orice numai să nu-mi ceară să fiu naș. Este prea scump! Nu-mi permit! Nu am prevăzut în bugetul pentru acest an o astfel de investiție financiară”. Și toți încuviințează, care zâmbind, care dând gânditor din cap sau umeri, rugându-se fiecare în inima sa să nu fie tocmai el „alesul”. Și zâmbind își spune: „Poate-i cere lui X sau lui Y și scap!”.

Dincolo de glume și gânduri pline de amarul realității, trebuie să ne oprim și să vedem ce înseamnă – ce trebuie să însemne – astăzi să fii naș, în special să fii naș de botez, să fii nașul unui copil care „se naște din apă și Duh Sfânt ca fiu al lui Dumnezeu, în Biserica lui Cristos”.

Cu tristețe trebuie să recunoaștem că de cele mai multe ori să fii naș se reduce doar la aspectul financiar. A fi naș a devenit sinonim, în gândirea multora, cu a fi sponsor. În această gândire, se explică de multe ori – alături de „frica” de a fi solicitat ca naș – alte două situații nu tocmai fericite. Pentru că totul este văzut doar ca o „investiție”, mulți refuză să fie nași iar părinții sunt nevoiți să aleagă o persoană oarecare, fără un sentiment profund de legătură afectivă cu copilul sau fără nici un viitor în privința obligațiilor pe care trebuie să și le asume nașii. Vine, stă cu lumânarea sau cu copilul în mână la botez, apoi dispare pentru totdeauna. Abia dacă se mai salută pe stradă. Sau, cealaltă variantă, este aleasă o rudă apropiată, frate sau soră de-a părinților sau altă rudă, care nu va fi niciodată cu adevărat „nașul” sau „nașa”, ci va rămâne doar „unchiul” sau „mătușa”. Nu ești naș la Botez, ci naș de Botez, un sacrament care rămâne pentru totdeauna și pentru totdeauna rămâne și funcția aceasta cu obligațiile ei.

Tot în aceeași perspectivă a unei afaceri bune, pentru ca darurile să fie cât mai consistente, se aleg mai mulți nași, cât mai mulți, buni sau răi (în privința vieții de credință!) nu contează, important este să aibă condiții financiare cât mai bune și să asigure o sponsorizare cuvenită. Probabil sponsorizarea va fi, dar în aceste situații se uită că Biserica spune: „Să se ia numai un naș sau o nașă, ori un naș și o nașă împreună” (canonul 873), nu doi nași și două nașe, trei…

Totodată se uită o altă recomandare foarte importantă în Biserică Catolică.  Ținând cont că, deși se celebrează separat de Botez, sacramentul Mirului este ca o continuare a Botezului pe care-l îmbogățește și-l desăvârșește: „Este bine să fie desemnată ca naş (la Mir) cel ce și-a asumat aceeaşi funcţie şi la Botez” (canonul 893). Dar dacă la Botez a avut patru sau cinci nași, pe care din el să-l aleagă fără a-i discrimina pe ceilalți? Mai mult decât atât: dacă sunt atât de mulți nași, nu cumva există riscul ca, în privința implicării în creșterea și educarea copilului alături de părinți, să se lase unul pe seama altuia și la urmă să nu se implice niciunul?!

Nu este ușor să găsești naș când este atât de scump. Însă lucrurile se complică cu adevărat atunci când părinții se gândesc să asigure copilului un naș pentru viața de credință, un sprijin nu doar pentru trup, ci mai ales pentru suflet. De multe ori se uită acest aspect: părinții împreună cu nașii trebuie să fie „primii mărturisitori ai credinţei pentru copilul lor”. În cadrul celebrării Botezului, în momentul înmânării luminii, după ce celebratul proclamă „Primiți lumina lui Cristos”, adaugă: „Vouă, părinţilor şi naşilor, vă este încredinţată această lumină, pe care trebuie să o întreţineţi aprinsă fără încetare. Aveţi grijă ca acest copil al vostru, luminat de Cristos, să trăiască totdeauna ca un fiu al luminii; şi, rămânând statornic în credinţă, să poată ieşi în întâmpinarea Domnului când va veni împreună cu toţi sfinţii în împărăţia cerului”… Aveți grijă ca acest copil al vostru. Copilul este încredințat și nașilor; credința, viața, mântuirea este încredințată și lor, împreună cu obligațiile care rămân părinților. Așadar, nu poți fi naș pentru o oră, pentru o zi. Nu poți fi naș doar pentru că dispui de banii necesari pentru un cadou frumos. Nașul trebuie să dispună mai ales de un suflet frumos, de o credință frumoasă, trebuie să fie bogat în virtuți, nu în bani! Trebuie să aibă calitățile necesare pentru a-l ajuta pe cel botezat să ducă o viaţă creştină conformă cu Botezul primit şi să-și îndeplinească obligaţiile izvorâte din acest sacrament.

Pentru a tutela valoarea acestei funcții responsabile și pentru a garanta, pe cât posibil, implicarea nașilor în creșterea umană și spirituală a celui botezat, Biserica precizează în legile sale:

Canonul 874, § 1: Pentru ca cineva să fie admis să îndeplinească funcţia de naş, trebuie:

  1. să fie desemnat de cel care se botează (în cazul adulţilor) sau de părinţii acestuia (în cazul copiilor), ori, în lipsa acestora, de către paroh sau de către celebrantul Botezului şi să aibă capacitatea şi intenţia de a îndeplini această funcţie;
  2. să fi împlinit vârsta de 16 ani, dacă Episcopul diecezan nu a stabilit o altă vârstă, ori dacă parohul sau celebrantul nu consideră că, dintr-un motiv just, se poate admite o excepţie;
  3. să fie catolic, să fi primit Mirul şi Preasfântul Sacrament al Euharistiei şi, totodată, să ducă o viaţă conformă cu credinţa şi cu funcţia ce trebuie să şi-o asume;
  4. să nu fie împiedicat de vreo pedeapsă canonică impusă sau declarată în mod legitim;
  5. să nu fie tatăl sau mama celui care se botează.

§ 2. Un botezat care aparţine de o comunitate eclezială necatolică să fie admis numai împreună cu un naş catolic şi numai în calitate de martor al Botezului.

Așadar, să fii naș, înseamnă mult mai mult decât o „prezență generoasă” în ziua botezului. Înseamnă să ai statul spiritual necesar pentru a putea îndeplini funcția aceasta plină de responsabilitate pentru tot restul vieții. Iar părinții care caută un naș trebuie să plece de la o premisă care nu poate da greș în alegerea nașului: copilul este cea mai scumpă bijuterie a familiei, însă aceasta nu doar pentru că are un trup ce trebuie întreținut, ci pentru că este o ființă umană trup și suflet. Cine uită de sufletul copilului, sigur nu alege nașul potrivit! Iar nașii care se întreabă „cât mă costă?” sau „cât mai merge un botez acum?” trebuie să-și găsească un singur răspuns, care nu se evaluează în roni sau în euro: „mă costă o viață, o viață de credință”.

Bibliografie:

Arroba Conde M. J. (ed.), Manuale di diritto canonico, Lateran University Press, Città del Vaticano 2014.

Chiappetta L., Il codice di Diritto Canonico. Commento giuridico-pastorale, Roma 20123.

Tamaș I. (trad.),Codul de drept canonic: textul oficial și traducerea în limba română, Sapientia, Iași 2012.

Tamaș I., Compendiu de drept canonic, Sapientia, Iasi 2013.

Anunțuri

Un răspuns to “Vrei să fii naș(ă) de Botez? Iată ce condiții trebuie să îndeplinești.”

  1. […] Citește și ARTICOLUL: Vrei să fii naș(ă) de Botez? Iată ce condiții trebuie să îndeplinești. […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: