Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Ceea ce ne împiedică să rodim este frica!

Posted by Paxlaur pe 18/11/2015

Providenta_ziua de maine_DumnezeuMulte întrebări din viața noastră, mai ales întrebările care vin în urma unui eșec, au un singur răspuns: „Mi-a fost teamă!”

Frica paralizează omul, mintea, sufletul. Totul! Când ți-e teamă nu reușești să faci nimic. Am pierdut atât de mult timp trăind în frică și uitându-ne peste umăr… Am tresărit prea multe zile. Acele zile le-am pierdut!

Teama ne-a ruinat zeci de zile dintr-un trecut ce trebuia să fie luminos, un trecut ce ar fi putut fi plin de roade. Frica ne-a spulberat zeci de planuri, de speranțe. Ne-a închis în case și ne-a zăvorit inima. Ne-am izolat. Și tocmai izolați nu ar trebui să trăim. Cine se izolează devine mai ușor victima fricilor. Pierde!

Acum este timpul să ne eliberăm. Să punem în comun ceea ce avem, roadele noastre și să facem front comun în fața fricii.

În fiecare dimineață trebuie să ne eliberăm de fricile noastre, de teama din noi. În fiecare dimineață!

Dacă ne lăsăm cuprinși de teamă nu vom acționa, nu vom rodi, ci vom privi paralizați cum universul nostru se prăbușește.

Isus și-a înfruntat teama: a pornit spre Ierusalim! A mers să aducă rod, să valorifice/să îndeplinească misiunea încredințată de Tatăl.

Să ne ridicăm și să pornim spre Ierusalimul nostru, spre ceea ce ne-a fost încredințat. Să ne împlinim obligațiile zilnice fără teamă. Să rodim o lume mai bună, să dăm un viitor și o speranță acestei lumi.


 

Mi-e foarte dragă încurajarea: „Nu te teme de ziua de mâine: Dumnezeu este deja acolo”.


Miercuri, 18 noiembrie 2015 

Miercuri din saptamâna a 33-a de peste an
Sfintirea Bazilicilor „Sf. Petru” si „Sf. Paul” *;
Fer. Carolina Kozka, fc. m.
2Mac 7,1.20-31; Ps 16; Lc 19,11-28

LECTURA I
Creatorul lumii vă va da înapoi duhul şi viaţa.
Citire din cartea a doua a Macabeilor 7,1.20-31
În zilele acelea, s-a întâmplat că şapte fraţi cu mama lor au fost prinşi de rege şi obligaţi – fiind bătuţi cu biciul şi cu vâna de bou – să mănânce carne de porc, care era interzisă de Lege. 20Mama a fost deosebit de minunată şi vrednică de o amintire frumoasă pentru că, văzând cum mor cei şapte fii ai ei într-o singură clipă, îndura aceasta cu tărie datorită speranţei pe care o avea în Domnul. 21 Pe fiecare dintre ei îl încuraja în limba părintească. Plină de sentimente nobile şi însufleţindu-şi cugetul de femeie cu îndrăzneală de bărbat, le spunea: 22 „Nu ştiu cum aţi apărut în sânul meu şi nu eu v-am dăruit sufletul şi viaţa, iar mădularele fiecăruia nu eu le-am alcătuit. 23 Aşadar, Creatorul lumii, cel care a plăsmuit neamul omenesc şi se află la originea tuturor, el vă va da înapoi în îndurarea sa şi duhul şi viaţa, pentru că voi le dispreţuiţi acum de dragul legilor lui”. 24 Antioh, considerându-se jignit şi bănuind dispreţ în cuvintele ei, întrucât mai era doar fiul cel mai mic, a început să-l îndemne nu numai prin cuvinte, ci şi prin jurământ, promiţându-i că-l va face totodată bogat şi foarte fericit dacă va renunţa la cele părinteşti, că îl va avea de prieten şi îi va încredinţa funcţii. 25 Însă, pentru că tânărul nu-l lua în seamă, regele a chemat-o pe mamă şi a îndemnat-o să-l sfătuiască pe fiul ei să se salveze. 26 După multe insistenţe, a acceptat să îl convingă pe fiul ei. 27 S-a aplecat asupra lui şi, bătându-şi joc de crudul tiran, i-a vorbit astfel în limba părintească: „Fiule, ai milă de mine, care te-am purtat în sân timp de nouă luni, te-am alăptat timp de trei ani, te-am îngrijit, te-am adus la această vârstă şi te-am îngrijit. 28 Te rog, fiule, priveşte la cer şi la pământ şi la câte sunt în ele! Şi, văzându-le pe toate, dă-ţi seama că Dumnezeu le-a făcut din nimic şi astfel a luat fiinţă şi neamul omenesc! 29Nu te teme de călăul acesta, ci fii vrednic de fraţii tăi! Primeşte moartea, ca să te redobândesc împreună cu fraţii tăi în ziua îndurării!” 30 Pe când ea mai vorbea, tânărul a spus: „Ce aşteptaţi? Eu nu ascult de porunca regelui, ci ascult de porunca legii care le-a fost dată părinţilor noştri prin Moise. 31 Tu, care ai adus toate relele asupra evreilor, nu vei scăpa din mâinile lui Dumnezeu”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 16(17),1.5-6.8b şi 15 (R.: 15b)
R.: Când mă voi trezi, Doamne, mă voi sătura de chipul tău.

1 Ascultă, Doamne, dreptatea mea,
ia aminte la strigarea mea;
pleacă-ţi urechea la rugăciunea mea,
de pe buze care nu au înşelăciune! R.

5 Tu îmi păstrezi paşii pe căile tale,
ca să nu se clatine picioarele mele.
6 Strig către tine, Dumnezeule, căci tu mă asculţi,
pleacă-ţi urechea spre mine şi ascultă cuvintele mele! R.

8b Adăposteşte-mă la umbra aripilor tale.
15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faţa ta,
când mă voi trezi mă voi sătura de chipul tău. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. In 15,16
(Aleluia) Eu v-am ales pe voi ca să mergeţi şi să aduceţi rod, iar rodul vostru să rămână, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
De ce nu ai pus banii mei la bancă?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 19,11-28
În acel timp, Isus le-a mai spus o parabolă, pentru că se apropiau de Ierusalim, iar ei credeau că împărăţia lui Dumnezeu avea să se arate în curând. 12 Aşadar, le-a spus: „Un om nobil a plecat într-o ţară îndepărtată ca să primească un regat şi apoi să se întoarcă. 13 A chemat zece dintre servitorii săi, le-a dat zece mine şi le-a zis: «Investiţi-le până când voi veni!” 14 Însă cetăţenii săi îl urau şi au trimis în urma lui o solie, să spună: «Nu vrem ca acesta să domnească peste noi». 15Când s-a întors, după primirea regatului, a poruncit să fie chemaţi la el servitorii cărora le dăduse argintul, ca să afle cât au câştigat. 16 Când a venit primul, a spus: «Stăpâne, mina ta a adus venit alte zece mine». 17 El i-a zis: «Bine, servitor bun! Pentru că ai fost fidel peste puţine lucruri, să ai autoritate peste zece cetăţi”. 18 Apoi a venit al doilea şi a spus: «Mina ta, stăpâne, a mai făcut cinci mine». 19 Iar el i-a spus: «Şi tu vei fi peste cinci cetăţi”. 20

A venit un altul şi i-a spus: «Stăpâne, iată mina ta pe care am pus-o deoparte într-un ştergar, 21 întrucât m-am temut de tine, căci eşti un om aspru: iei ce nu ai pus şi seceri ce nu ai semănat”. 22

El i-a spus: «Din gura ta te judec, servitor rău! Ştiai că sunt un om aspru; că iau ce nu am pus şi secer ce nu am semănat. 23Atunci, de ce nu ai pus banii mei la bancă? La întoarcere, i-aş fi luat cu dobândă». 24 Şi a zis celor care erau de faţă: «Luaţi mina de la dânsul şi daţi-o celui care are zece mine!” 25 Dar ei i-au zis: «Stăpâne, are deja zece mine!” 26 «Vă spun: oricui are i se va da, iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are. 27 Iar pe duşmanii mei, care nu au voit ca eu să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi ucideţi-i în faţa mea!»” 28 Spunând acestea, Isus a pornit înainte, urcând spre Ierusalim.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

7 răspunsuri to “Ceea ce ne împiedică să rodim este frica!”

  1. Rhea said

    Frica ne este dusmanul nostru numarul 1!
    Asa cum ai spus si tu, aceasta paralizeaza orice avant …. striveste sub pasul ei totul!

  2. angela said

    LAUDA TIE CRISTOASE!
    Celui ce nu are i se va lua si ce are!
    O pilda pe care trebuie sa o tinem minte, sa incercam sa ne marim credinta si faptele noastre sa fie rodnice si placute lui Dumnezeu. Numai asa vom tine capul sus si vom privi spre Domnul Dumnezeu.
    Multumesc.

  3. […] Ceea ce ne împiedică să rodim este frica! […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: