Cine neglijează un bolnav, neglijează prezența lui Cristos în lume!

4 februarie 2014 suferintaSuferința și moartea răspândite în jurul nostru ne fac să auzim zilnic cuvintele: „Amintește-ți omule că ești pământ şi în pământ te vei întoarce”. În suferință se vede cel mai bine fragilitatea ființei noastre. Însă tot în suferință răsună și glasul Domnului: „Mi-e milă de această mulțime”. În suferință se vede cel mai bine atât apropierea dintre Dumnezeu și om, cât și apropierea dintre oameni: suferința este ceea ce avem în comun.

Evangheliile dau mărturie că în centrul atenţiei lui Cristos stă omul suferind. Isus s-a apropiat mereu de bolnavii trupeşte sau sufleteşte pentru a-i tămădui. Timp de două mii de ani a răsunat şi va răsuna mereu îndemnul Domnului către ucenicii săi din toate timpurile: „Mergeţi!… Vindecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli” (Mt 10, 6-9).

Grija Bisericii faţă de cei aflaţi în suferinţă s-a manifestat şi prin faptul că la 13 mai 1992, Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea a instituit Ziua Mondială a Bolnavului. Începând de atunci, an de an, la 11 februarie – ziua comemorării Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes – se celebrează această zi dedicată celor bolnavi şi suferinzi. Dorinţa Suveranului Pontif era ca prin celebrarea acestei zile instituţiile şi oamenii să fie sensibilizaţi în raportarea lor la cei aflaţi în suferinţă: să dea din timpul lor, din bogăția lor, din rugăciunile lor pentru ameliorarea durerilor.

An de an, în această zi, Papa trimite un mesaj de speranță către toți oamenii de bunăvoință. Papa Francisc spunea: „În această Zi Mondială a Bolnavului putem să-i cerem lui Isus milostiv, prin mijlocirea Mariei, Mama sa şi a noastră, ca să ne dea nouă tuturor această dispoziţie de slujire a celor nevoiaşi şi în mod concret a fraţilor noştri bolnavi. Uneori această slujire poate să fie obositoare, apăsătoare, dar să fim siguri că Domnul nu va înceta să transforme efortul nostru uman în ceva divin. Şi noi putem fi mâini, braţe, inimi care-l ajută pe Dumnezeu să facă minunile sale, adesea ascunse. Şi noi, sănătoşi sau bolnavi, putem oferi trudele şi suferinţele noastre ca pe acea apă care a umplut amforele la nunta din Cana şi a fost transformată în vinul cel mai bun. Cu ajutorul discret dat celui care suferă, precum şi în boală, se ia pe umerii proprii crucea de fiecare zi şi se urmează Învăţătorul (cf. Lc 9,23)”.

Să căutăm în această zi să ne amintim de cei în suferinţă. Să oferim timpul şi rugăciunile noastre pentru a aduce o umbră de alinare celor care-şi petrec viaţa pe paturile de suferinţă în familii, în spitale sau în casele de bătrâni. Să nu uităm că în chipurile lor trebuie să vedem mereu chipul lui Cristos.


Frații noștri în suferință
sunt cei care smulg cerului
cele mai mari binecuvântări
pentru acest pământ,
pentru viața noastră.
Cine neglijează un bolnav,
neglijează prezența lui Cristos în lume.



11 februarie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 5-a de peste an
Sf. Fc. Maria de la Lourdes *
Gen 3,9-24; Ps 89; Mc 8,1-10

LECTURA I
Domnul Dumnezeu l-a trimis din grădina Edenului ca să lucreze pământul din care a fost luat.
Citire din cartea Genezei 3,9-24
În zilele acelea, Domnul Dumnezeu l-a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?” 10 El a răspuns: „Am auzit glasul tău în grădină şi mi-a fost frică, pentru că sunt gol, şi m-am ascuns”. 11 Şi el a zis: „Cine ţi-a făcut cunoscut că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?” 12 Omul a răspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat”. 13 Domnul Dumnezeu i-a zis femeii: „De ce ai făcut aceasta?” Femeia i-a răspuns: „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat”. 14 Domnul Dumnezeu i-a zis şarpelui: „Fiindcă ai făcut aceasta, blestemat să fii mai mult decât toate animalele şi toate fiarele câmpului; pe pântece să umbli şi ţărână să mănânci în toate zilele vieţii tale! 15 Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între descendenţa ta şi descendenţa ei. Acesta îţi va pândi capul şi tu îi vei pândi călcâiul”. 16 I-a spus femeii: „Voi înmulţi suferinţele tale când vei fi însărcinată şi vei naşte copiii în durere. Te vei simţi atrasă către bărbatul tău, iar el te va stăpâni”. 17 Şi i-a spus lui Adam: „Pentru că ai ascultat de femeia ta şi ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci, blestemat să fie pământul din cauza ta! Cu trudă te vei hrăni din el în toate zilele vieţii tale! 18 Spini şi mărăcini îţi va face să răsară şi vei mânca iarba câmpului. 19 În sudoarea frunţii tale vei mânca pâine până te vei întoarce în pământul din care ai fost luat. Pentru că pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”. 20 Şi omul a dat femeii sale numele de Eva, pentru că ea a devenit mama tuturor celor vii. 21 Domnul Dumnezeu a făcut omului şi femeii sale tunici de piele şi i-a îmbrăcat. 22 Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Iată, omul a devenit ca unul dintre noi cunoscând binele şi răul! Şi acum, să nu-şi întindă mâna să ia şi din pomul vieţii să mănânce şi să trăiască veşnic!” 23 Şi Domnul Dumnezeu l-a trimis din grădina Edenului ca să lucreze pământul din care a fost luat. 24 Şi l-a izgonit pe om şi a pus să stea la răsăritul grădinii Eden heruvimi şi sabia de foc rotitoare, ca să păzească drumul spre pomul vieţii.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 89(90),2.3-4.5-6.12-13 (R.: 1)
R.: Doamne, tu ai fost locul nostru de refugiu din generaţie în generaţie.

2 Mai înainte de a se fi născut munţii,
mai înainte să fi fost plămădit pământul şi lumea,
din vecie şi până în vecie tu eşti Dumnezeu. R.

3 Tu îl faci pe om să se întoarcă în ţărână,
tu ai spus: „Întoarceţi-vă, fiii lui Adam!”
4 Pentru că, în ochii tăi, o mie de ani
sunt ca ziua de ieri, care a trecut,
şi ca o strajă de noapte. R.

5 Îi iei ca un şuvoi; sunt ca un vis;
6 dimineaţa sunt ca iarba care creşte;
dimineaţa înfloreşte şi creşte,
seara este cosită şi se usucă. R.

12 Învaţă-ne să numărăm zilele noastre,
ca să dobândim înţelepciunea inimii!
13
 Întoarce-te, Doamne; până când?
Ai milă de slujitorii tăi! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,4b
(Aleluia) „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Au mâncat şi s-au săturat.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 8,1-10
În zilele acelea, adunându-se din nou o mulţime mare şi neavând ce să mănânce, Isus i-a chemat pe discipoli şi le-a spus: 2 „Mi-e milă de mulţime, pentru că stau cu mine deja de trei zile şi nu au ce să mănânce. 3 Dacă îi trimit acasă flămânzi, vor leşina pe drum, iar unii dintre ei au venit de departe”. 4 Discipolii lui i-au răspuns: „Cum ar putea cineva să-i hrănească pe aceştia cu pâine, aici în pustiu?” 5 El i-a întrebat: „Câte pâini aveţi?” I- au spus: „Şapte”. 6 Atunci a poruncit mulţimii să se aşeze pe pământ. Şi, luând cele şapte pâini, a mulţumit, le-a frânt şi le-a dat discipolilor lui ca să le pună înainte. Iar ei le-au pus înaintea mulţimii. 7 Şi mai aveau câţiva peştişori. Binecuvântându-i, a spus ca şi pe aceştia să-i pună înainte. 8 Au mâncat, s-au săturat şi au adunat, din ceea ce a prisosit, din bucăţi şapte coşuri. 9 Erau cam patru mii. El le-a dat drumul 10şi îndată, urcându-se cu discipolii săi în barcă, a venit în părţile Dalmanutei.

Cuvântul Domnului

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: