Bunica este acea făptură minunată care te privește ca pe un înger.
În ochii ei ești mereu un înger bun!
Și atât de mult crede în frumusețea ta angelică,
atât de mult te îndrăgește când te privește,
încât sfârșește prin a lua ea însăși chip de înger.

Chiar pășind spre Cer,
privirea ei blândă rămâne spre Pământ,
spre chipul tău,
spre inima ta.

Bunicile nu mor niciodată.
Chiar și din ceruri ne privesc la fel de drăgăstos.
Ele rămân pe veci îngeri păzitori, îngerii noștri!
Ele rămân mereu cu noi,
rămân tocmai în Cerul pe care ni l-au coborât în inimă!
Acum e rândul nostru să le construim în inima noastră „Cerul”,
un loc doar pentru îngerii care ne-au vegheat poarta fericirii.