Ioan,
atât de necesar și astăzi omenirii,
ne amintește făptura minunată care apare
în orice loc și în orice timp
atunci când părinții colaborează cu harul lui Dumnezeu,
când mâna Domnului călăuzește familia.

(cf. Lc 1,57-66)

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,57-66
Când s-a împlinit timpul pentru Elisabeta ca să nască, a născut un fiu. Când vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul şi-a arătat marea îndurare faţă de ea, se bucurau împreună cu ea. ⁵⁹ În ziua a opta au venit pentru circumcizia copilului şi voiau să-i pună numele Zaharia, ca al tatălui său. ⁶⁰ Însă, luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”. ⁶¹ Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”. ⁶² I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit. ⁶³ Cerând o tăbliţă, a scris: „Ioan este numele lui”. Şi toţi s-au mirat. ⁶⁴ Îndată i s-a deschis gura şi i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu. ⁶⁵ I-a cuprins frica pe toţi vecinii şi în tot ţinutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri. ⁶⁶ Toţi cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.

Cuvântul Domnului