Oare ce ecou au cuvintele „Nu vă temeți!” în inima oamenilor care trăiesc astăzi în mijlocul persecuțiilor, a pandemiei, a calamităților? Cum să te apropii de un om care vede războiul în stradă, în fața casei (nu la televizor, ca noi!) și să-i spui: „Nu te teme!”? Cum să te apropii astăzi și să spui unui mame care își vede copilul murind: „Nu te teme!”? Cum să le spui celor cu inima sfâșiată de durere: „Nu te teme!”? Cum să faci să fii credibil atunci când proclami evanghelia în fața unor oameni care trăiesc doar printre bolnavi, morți, șomeri, războaie, calamități naturale? Trebuie să fii Dumnezeu ca să rostești aceste cuvinte sau ajunge să fii om? Există vreun om care are dreptul să rostească aceste cuvinte?

Da, există astfel de oameni: sunt cei care au un alt fundament, alte principii, altă Speranță decât noi cei care suntem cuprinși atât de ușor de frică. Sunt cei care cred împreună cu Apostolul că „speranța nu dezamăgește” (Rom 5,5). Ei trăiesc ținându-se de mână cu Domnul pentru că știu că Dumnezeu nu are temerile noastre: Dumnezeu este mai presus de orice frică! Așa cum un copil strânge mâna tatălui, în care vede un super erou, la fel și noi trebuie să ne ținem strâns de mâna Tatălui care este atotputernic și să nu ne temem. Este mai mult curaj și înțelepciune în a sta alături de Dumnezeu, decât în a lupta singur cu Diavolul!

„Nu mă tem”, poate spune orice om care stă cu Dumnezeu. „Nu vă temeți”, putem spune celor din jur. „Nu te teme!” sunt cuvinte rostite de Dumnezeu, de îngeri, de oameni. Sunt cuvinte adresate bărbaților și femeilor, celor tineri și celor bătrâni, celor sănătoși și celor bolnavi, tuturor. Evanghelia ne încurajează ca să înțelegem eterna valabilitate a cuvintelor rostite de Cristos: „Nu vă temeți!”. În ochii Domnului suntem prețioși, cei mai prețioși (Mt 10,31)! Să prindem curaj și să lăsăm să se strecoare în inimă cuvintele Domnului. Să nu ne temem! Nu suntem singuri. Să ne liniștim inima: „Să nu vă fie teamă și să nu vă tulburați; adorați-l pe Cristos în inimile voastre. Fiți gata oricând să dați răspuns despre speranța voastră” (1Pt 3,14-15).

„Orice faceți, să faceți din inimă ca pentru Domnul,
și nu ca pentru oameni,
știind că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii.
Pe Domnul Cristos îl slujiți” (Col 3,23-24).

Acest articol face parte din seria „De mână cu Dumnezeu”. 
Aici poți citi: 
1. Idiferența. Implicarea poartă chipul și numele iubirii

2. Toți o doresc…

3. Tăcerea oprește bârfa, însă doar adevărul o vindecă…

4. De mână cu Dumnezeu cel veșnic viu

5. Primăvara creștinilor și risipa de energie

6. Despre bunătate și invidie în vremea COVID-19

7. Nu din slăbiciune, ci din iubire și smerenie (Fil 2,6-8)