Apropiindu-se ceasul când trebuia să intre în odihna sa şi să plece spre lăcaşurile veşnice, ridicându-şi mâinile spre Dumnezeu, se ruga, spunând printre lacrimi: „Doamne, Dumnezeul meu, care ai creat toate ierarhiile îngereşti şi duhurile nevăzute, care ai întins cerurile şi ai întemeiat pământul, care ai adus tot ce esista de la neexistenţă la existenţă,…