Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi! (cf. Mt 23,8-12)

Proiecte Paxlaur

recent posts

  • Să (ne) luăm inima în serios

    Cât de mistuitoare este imaginea lui Dumnezeu din prima lectură din această zi dedicată Inimii Preasfinte a lui Isus şi Rugăciunii pentru Sfințirea Preoților: ce inimă de mamă are Dumnezeu Tatăl. Să ne rugăm și să medităm astăzi cu preoții din lumea întreagă cuvântul Domnului pentru a înțelege că iubirea noastră firavă și lipsită de continuitate față de Dumnezeu și față de aproapele contează puțin în comparație cu iubirea Domnului față de noi: el ne ridică „așa cum un părinte își ridică odorul la obraz”, el ne potolește setea inimii dându-ne să bem din coasta sa străpunsă.

    La acest Dumnezeu privim astăzi cu drag. Pe acest Dumnezeu îl iubim. Pe Isus Cristos, cu ajutorul Duhului Sfânt, vrem să-l imităm. Însă mereu ne dăm seama de micimea noastră și ne întrebăm: „În ce putem noi să-l imităm pe Domnul? Atunci când privim cu drag la Isus și, înflăcărați de dragoste, vrem să-l imităm, dar ne dăm seama de limitele noastre și de faptul că nu avem iubirea și înțelepciunea lui, că nu putem face minunile lui, atunci să cerem harul și să ne forțăm ca măcar să fim blânzi și smeriți ca el (cf. Mt 11,28-30; 1Pt 2,23). Lui să-i spunem astăzi: „Isuse cu inima blândă și smerită, fă inima noastră asemenea cu inima ta”. Lui să-i cerem astăzi harul blândeții și al smereniei pentru toți preoții din lume.

    Astăzi răsună cuvântul Domnului: „Veniți la mine toți cei osteniți…, veniți la mine toți cei în suferință, veniți la mine cei care căutați mângâiere, veniți la mine cei singuri, cei disperați, cei care plâng, cei triști… Veniți la mine toți, preoți și laici, persoane consacrate și cei căsătoriți, tineri și bătrâni. Veniți la mine. Eu vă aștept. Eu pot să vă alin inima (cf. Mt 11,25-30).

    Să ne amintim că avem o inimă de care trebuie să ne îngrijim și pe care trebuie să o modelăm după inima lui Isus. Cum este inima noastră astăzi și cum avem grijă de ea? Cum o șlefuim, cum o modelăm? Ce înseamnă pentru noi că avem o inimă și cât de importantă este pentru noi inima celuilalt?

    Să ne luăm inima în serios. Să ne îngrijim de ea. Chiar dacă ne-am obișnuit să ne recunoaștem între noi după înfățișare, Dumnezeu ne cunoaște după inimă. El – cel venit să-i vindece pe cei cu inima zdrobită (cf. Lc 4,19) – privește direct inima, nu chipul, nu hainele, nici măcar cuvintele sau faptele, știind că multe sunt făcute de „ochii lumii” (cf. 1Sam 16,7).

    Atunci când, privindu-ne inima împovărată, ne rugăm: „Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule, şi un duh statornic înnoieşte înăuntrul meu” (Ps 51,12), Cristos ne răspunde: „Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă! Luaţi asupra voastră jugul meu şi învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre!” (Mt 11,28-29).În luna Inimii Preasfinte, să ne modelăm inima și să facem din ea o operă de artă în care să locuiască Isus Cristos și vom cunoaște iubirea sa infinită și valoarea fiecărei inimi (cf. Ef 3,17-19).

    Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 19,31-37
    În acel timp, întrucât era ziua Pregătirii, ca să nu rămână trupurile pe cruce sâmbăta – pentru că acea sâmbătă era zi mare -, iudeii i-au cerut lui Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ia de acolo. 32 Atunci, au venit soldaţii, au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi şi ale celuilalt care era răstignit cu el. 33 Dar când au venit la Isus şi au văzut că deja murise, nu i-au zdrobit fluierele picioarelor, 34 ci unul dintre soldaţi i-a străpuns coasta cu o suliţă şi îndată a ieşit sânge şi apă. 35 Cel care a văzut a dat mărturie şi mărturia lui este adevărată; el ştie că spune adevărul ca să credeţi şi voi. 36 Acestea s-au făcut ca să se împlinească Scriptura: „Nu i se va zdrobi niciun os”. 37 Iar în altă parte, Scriptura mai spune: „Vor privi la cel pe care l-au străpuns”.

    Cuvântul Domnului

  • Legea supremă și adevărul

    Cristos este fascinant! Ne spune simplu și clar: nimic mai presus de iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Și nu orice fel de iubire, ci cu toată ființa: inima, sufletul, cugetul și puterea. Totul este atât de clar, dar nu mereu ușor. Și aceasta și pentru că uneori avem impresia că legea supremă este curajul de a spune adevărul. Însă nu este așa. Legea supremă este iubirea, dragostea față de Dumnezeu și față de aproapele. Adevărul creștinului are forma iubirii. Iar această iubire față de Dumnezeu și față de aproapele este clădită pe adevăr și este inseparabilă de el.

    Sfântul Augustin, în Tratatul asupra Evangheliei după sfântul Ioan, ne învață: „Gândiţi-vă întotdeauna şi în toate că trebuie să-l iubim pe Dumnezeu şi pe aproapele: Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău şi pe aproapele tău ca pe tine însuți (Mt 22,37.39). La acestea trebuie să ne gândim întotdeauna, să le medităm, să le reținem, să le împlinim. Iubirea de Dumnezeu este prima în ordinea poruncilor, însă iubirea de aproapele este prima în ordinea practicii. Căci cel care ţi-a prescris această iubire în două porunci nu ţi l-a recomandat mai întâi pe aproapele şi apoi pe Dumnezeu, ci pe Dumnezeu mai întâi şi pe aproapele după aceea. Tu însă pentru că nu-l vezi încă pe Dumnezeu, iubindu-l pe aproapele, vei merita să-l vezi pe Dumnezeu; iubindu-l pe aproapele, îţi vei purifica ochiul ca să-l vezi pe Dumnezeu. Este ceea ce spune clar Ioan: Dacă nu-l iubeşti pe fratele tău pe care îl vezi, cum vei putea să-l iubeşti pe Dumnezeu pe care nu-l vezi? (1In4,20)”.

    Dacă vrem să schimbăm în bine lumea aceasta încercată de dezbinări, conflicte, păcate etc., punctul de plecare este să-l iubim pe Dumnezeu cu toată inima și pe aproapele ca pe noi înșine. Făcând acestea, totul va fi altfel: noi, aproapele și omenirea. Începutul oricărei schimbări în bine sunt aceste două iubiri autentice și inseparabile. 

    Să fim convinși că în această poruncă Dumnezeu nu ne cere lucruri imposibile sau lucruri care ar putea să ne împovăreze viața. Dimpotrivă. Domnul ne cere doar ceea ce ne împlinește și ne înfrumusețează viața. Prin ceea ce poruncește, Dumnezeu se manifestă ca adevăratul iubitor de oameni. Nu ne cere lucruri grele sau rele, ci realitatea cea mai frumoasă: să-l iubim pe el și să ne iubim unii pe alții. Să încercăm în această zi, privind și meditând la Inima lui Isus care este focar arzător al dragostei, să creștem în această iubire față de Dumnezeu și față de aproapele. Să fim atenți la prezența lui Dumnezeu și a aproapelui în viața noastră. Să nu uităm: aproapele nu este doar cel care ne caută și ne cere ajutorul, ci este omul pe care-l întâlnim zilnic. Să fim mai atenți la cel de lângă noi, la cel din casa, din familia, din comunitatea noastră. Să fim atenți la fiecare om întâlnit și să fim milostivi cu toți. Doar așa inima noastră va fi ca inima lui Isus: focar arzător al dragostei.

    Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,28b-34
    În acel timp, unul dintre cărturari s-a apropiat de Isus şi l-a întrebat: „Care este prima dintre toate poruncile?” 29 Isus i-a răspuns: „Prima este: «Ascultă Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. 30 Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta!» 31 A doua este aceasta: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!» Nu este nicio altă poruncă mai mare decât acestea”. 32 Cărturarul i-a zis: „Bine, învăţătorule, adevărat ai spus că el este unul singur şi că nu este altul în afară de el 33 şi a-l iubi pe el din toată inima, din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele”. 34 Isus, văzând că a răspuns inteligent, i-a spus: „Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu îndrăznea să-l mai întrebe.

    Cuvântul Domnului

  • „Treziți lumea!”

    Uneori ne pune pe gânduri modul brusc sau poate brutal în care se termină fragmentele evanghelice propuse pentru sfânta Liturghie. De exemplu, astăzi sfânta Evanghelie se termină prin cuvintele lui Isus: „Vă înșelați amarnic!”. De fiecare dată, în astfel de situații, este posibil să ne amintim despre cei din jurul nostru care ne tot spun: „Învață să gândești mereu pozitiv, chiar și atunci – sau mai ales atunci! – când îți merge rău”. Poate că și Biserica ar fi trebuit să aleagă pentru sfârșitul pericopelor propoziții cu happy ending, blajine, calme. Poate!… Însă dacă și acestea ar fi blajine și (doar) calme, cine ne-ar mai trezi?! Ne răsună încă în urechi și în inimă chemarea Sfântului Părinte papa Francisc: „Treziți lumea”!

    E bine că mai există cineva în această lume adormită sau poate doar amorțită (politic, economic, moral, spiritual) care veghează și care îndrăznește să strige: „Vă înșelați amarnic!”. Știm atât de puține lucruri despre Dumnezeu, despre înviere, despre viața veșnică, despre împărăția lui Dumnezeu, despre om, despre ceea ce contează cu adevărat. De câte ori în această viața, iar pentru unii dintre noi poate chiar de câte ori într-o zi, ni s-ar putea adresa și nouă Isus cu aceste cuvinte din evanghelia zilei: „Se vede că vă înșelați. Voi nu cunoașteți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu” (Mc 12,24). Nu cunoaștem, nu-l știm pe Domnul și puterea sa și ne apropiem atât de puțin de Sfintele Scripturi și de sacramentele care ni-l descoperă. Ne pierdem printre fleacuri și ratăm esențialul. Norocul nostru stă în faptul că acest esențial este o Persoană și nu un lucru și nu ne ratează și el pe noi, ci dimpotrivă, ne abordează, chiar dacă uneori o face într-un mod catalogat de unii „brutal”.

    Ferice de cel care se trezește! Ferice de cel trezit de Domnul, de vocea sa, chiar şi de mustrarea sa. Acela va putea spune împreună cu apostolul Paul: „Dumnezeu m-a mântuit și mi-a dat o chemare sfântă, întemeiată nu pe faptele mele, ci pe hotărârea și harul său” (2Tim 1,9). Acela, ascultând Evanghelia, va fi mereu convins de rodnicia și veșnicia Cuvântului și va spune împreună cu același apostol: „Mântuitorul nostru Cristos Isus s-a arătat, distrugând moartea și făcând să strălucească viața și nemurirea prin evanghelia pentru care eu am fost pus predicator, apostol și învățător. Pentru acest motiv am eu de suferit atâtea! Însă nu mă rușinez, căci eu știu în cine mi-am pus încrederea și sunt convins că el este destul de puternic ca să apere, până în ziua venirii sale, evanghelia pe care mi-a încredințat-o”(2Tim1,10-12).

    Inimă preasfântă a lui Isus, izvorul vieții veșnice și al sfințeniei, fă să pătrundă în inimile noastre cuvântul evangheliei ca să ieșim din ignoranță și să te cunoaștem și să te iubim pe tine, Dumnezeul celor vii, și viața veșnică; fă-ne dragă Biserica și societatea; fă să prețuim persoana și natura; fă-ne iubitori de oameni și de viața cea adevărată, așa cum ne înveți în sfânta evanghelie a ta.

    Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,18-27
    În acel timp, au venit la Isus saduceii, care spun că nu este înviere, şi îl întrebau, zicând: 19„Învăţătorule, Moise a scris pentru noi: «dacă cineva are un frate care moare şi lasă în urmă soţia fără a avea copii, să o ia fratele lui ca soţie şi să ridice descendenţă fratelui său». 20 Erau deci şapte fraţi. Primul şi-a luat soţie şi, murind, nu a lăsat urmaşi. 21 Al doilea a luat-o şi a murit fără să lase urmaşi. Tot la fel al treilea. 22 Şi toţi cei şapte nu au lăsat urmaşi. După ei toţi, a murit şi femeia. 23 La înviere, când vor învia, căruia dintre ei îi va fi soţie? Căci toţi şapte au avut-o de soţie”. 24 Isus le-a zis: „Oare nu vă înşelaţi voi tocmai pentru că nu cunoaşteţi Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu? 25 Căci atunci când vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri. 26 Cât despre morţi, că vor învia, nu aţi citit în Cartea lui Moise, în textul despre rug, cum i-a spus Dumnezeu: «Eu sunt Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob»? 27 El nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii. Vă înşelaţi amarnic”.

    Cuvântul Domnului

ianuarie 2026
D L M M J V S
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031