Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine mai mult ca floarea veșnică de stânci, să uit de ani, de lume și de mine privind adânc în ochii Tăi adânci. Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine ca pe-un levit de altarul său divin, să n-am nici plug în văi, nici holde pline, ci Tu să-mi fii și pâine-n veci…