Arhivă etichetă pentru ‘cetate’

Noi suntem cetatea aceasta: multe minuni, puțină convertire

Trăim fortificați!
Teama de exigențele convertirii
la creștinismul autentic
este zidul
care împiedică minunile
să ne atingă inima.
Vedem minuni în jur,
dar nu le experimentăm
fiindcă nu credem în Cristos,
nu-l trăim!

(cf. Mt 11,20-24)

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,20-24
În acel timp, Isus a început să mustre cetăţile în care au avut loc cele mai multe minuni ale sale, pentru că nu s-au convertit: ²¹ „Vai ţie, Corazin, vai ţie, Betsaida! Căci, dacă s-ar fi făcut în Tir şi în Sidon minunile făcute în voi, de mult ar fi făcut pocăinţă în sac şi cenuşă. ²² De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi. ²³ Şi tu, Cafarnaum, oare vei fi înălţat până la cer? Până în iad te vei prăbuşi! Căci, dacă minunile care au fost făcute în tine ar fi fost săvârşite în Sodoma, ea ar fi rămas până în ziua de astăzi. ²⁴ De aceea vă spun: în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru pământul Sodomei decât pentru tine”.

Cuvântul Domnului

18/07/2023 1 5

Binele pe care îl faci, mâine va fi uitat. Nu contează, fă binele…

Puțini dintre noi am reuși să facem o descriere atât de minunată despre Cristos așa cum au făcut fariseii: „Învăţătorule, ştim că eşti sincer şi nu ţii seama de nimeni, căci nu te uiţi la faţa omului, ci înveţi cu adevărat calea lui Dumnezeu” (Mc 12,14). De fapt, tot adversarii Domnului au recunoscut: „Nimeni n-a vorbit vreodată ca omul acesta!” (In 7,46). Nimeni, așa au spus cei care l-au ascultat.

Nimeni nu a vorbit vreodată ca omul acesta și totuși el, Isus, este semn de contradicție, este pus spre ridicarea unora și căderea altora. Prin el se dezvăluie și astăzi gândurile din multe inimi (cf. Lc 2,34-35). De ce atâta contradicție în jurul lui?

Tocmai pentru că Domnul spune mereu adevărul, îi învață pe oameni adevărata cale care duce la Dumnezeu și nu se lasă influențat de nimeni. El, Domnul, nu privește cu superficialitate și nu judecă după aparențe, ci vede ceea ce fiecare purtăm în sufletul nostru.

Iar astăzi acest Domn care privește spre inima noastră ne învață un lucru esențial: să distingem între împărăția lui Dumnezeu și împărăția acestei lumi, să dăm lui Dumnezeu ceea ce i se cuvine și să lăsăm acestei lumi ceea ce aparține lumii. Acest verset – „Daţi-i cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu” (Mc 12,17) – a suscitat zeci de reacții și de schimbări în istoria omenirii, în special în relația dintre Biserică și Stat, dintre puterea spirituală și cea temporală.

Timpurile pe care le trăim fac deseori ca această distincție să nu mai fie necesară atât în exterior, la nivel de relații internaționale sau interconfesionale, cât mai ales în interiorul nostru. Dacă am înțelege cultul pe care trebuie să i-l dăm lui Dumnezeu și modul în care trebuie să contribuim la dezvoltarea societății cu siguranță că am trăi într-o lume mai bună, făcând schimbări esențiale în noi și în jurul nostru.

Să ne amintim în această zi de obligațiile pe care le avem față de Împărăția lui Dumnezeu, dar și față de „cetatea” în care locuim. Să înțelegem că nu ajunge să fim credincioși buni, fără a fi cetățeni buni, onești. Nimeni nu este scutit de contribuția pe care trebuie să o aducă față de cele două cetăți: cetatea lui Dumnezeu, spre care ne îndreptăm, și „cetatea” în care trăim. Pentru aceasta să invocăm ajutorul Domnului ca întotdeauna să facem distincție între aceste două cetăți, între „lucrurile” pe care trebuie să le oferim pentru binele lor și, mai ales, să nu uităm că locuința noastră va fi „împărăția lui Dumnezeu”. Suntem creați pentru a deveni cetățeni ai cerului!

„Oamenii sunt iraţionali, ilogici, egocentrici. Nu contează, iubeşte-i.
Dacă le faci bine, te vor bănui de scopuri egoiste. Nu contează, fă binele…
Binele pe care îl faci, mâine va fi uitat. Nu contează, fă binele…
Dă lumii ce-ai mai bun în tine şi toţi te vor lua în şuturi.
Nu contează, dă ce ai mai bun în tine” (Sfânta Tereza de Calcutta).

6 iunie 2017

Marţi din săptămâna a 9-a de peste an
Sf. Norbert, ep. *
Tob 2,9-14; Ps 111; Mc 12,13-17

LECTURA I
Tobit nu a murmurat împotriva lui Dumnezeu din cauza nenorocirii care l-a lovit.
Citire din cartea lui Tobia 2,9-14
În acea noapte de Rusalii, m-am spălat, am venit şi am adormit lângă zidul curţii, iar faţa mea nu era acoperită din cauza căldurii. ¹⁰ Nu ştiam că sus pe zid sunt păsărele. A căzut găinaţ cald peste ochii mei şi mi-a apărut o albeaţă. M-am dus la medici ca să fiu vindecat, dar cu cât mă ungeau mai mult cu medicamente, cu atât orbeau ochii mei mai mult din cauza albeţii, până când am orbit de tot. Am fost orb timp de patru ani şi toţi fraţii mei sufereau cu mine. Ahicar s-a îngrijit de mine timp de doi ani, până când a plecat la Elimais. ¹¹ În acel timp, Ana, soţia mea, şi-a luat de lucru treburi de femeie. ¹² Ea trimitea stăpânilor, iar ei îi dădeau plata. În luna a şaptea, adică Dystros, a scos pânza şi a trimis-o stăpânilor, care i-au dat toată plata; mai mult i-au dat şi un ied pentru masă. ¹³ Când a intrat la mine, iedul a început să zbiere. Eu am chemat-o şi i-am spus: „De unde este iedul? Nu cumva a fost furat? Dă-l înapoi stăpânilor pentru că nu avem voie să mâncăm nimic furat!” ¹⁴ Ea mi-a zis: „Mi-a fost dat pe lângă plată”. Dar eu nu am crezut-o şi i-am spus să-l dea înapoi stăpânilor, roşind înaintea ei. Atunci ea a răspuns şi mi-a zis: „Unde sunt faptele tale de milostenie şi faptele tale de dreptate? Iată, se ştie ce ţi-au adus!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 111(112),1-2.7-8.9 (R.: cf. 7b)
R.: Inima celui drept se încrede în Domnul.
sau:
Aleluia.

¹ Fericit este omul care se teme de Domnul,
care îşi află mare plăcere în poruncile sale!
² Seminţia lui va fi puternică pe pământ
şi descendenţa celor drepţi va fi binecuvântată. R.

⁷ El nu se teme de zvonurile rele,
inima lui e tare şi se încrede în Domnul.
⁸ Inima lui este neclintită, nu are nicio teamă,
până când îi va vedea împrăştiaţi pe asupritorii săi. R.

⁹ El este darnic faţă de cei sărmani,
dreptatea lui dăinuie pentru totdeauna,
iar fruntea lui se înalţă cu cinste. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Ef 1,17-18
(Aleluia) Tatăl Domnului nostru Isus Cristos să pătrundă inimile noastre cu lumina sa, ca să putem înţelege speranţa pe care ne-o dă chemarea noastră. (Aleluia)

EVANGHELIA
Daţi-i cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,13-17
În acel timp, au trimis la Isus pe unii dintre farisei şi irodieni ca să-l prindă în vorbă. ¹⁴ Au venit şi i-au spus: „Învăţătorule, ştim că eşti sincer şi nu ţii seama de nimeni, căci nu te uiţi la faţa omului, ci înveţi cu adevărat calea lui Dumnezeu. Este permis sau nu a da tribut cezarului? Să dăm sau să nu dăm?” ¹⁵ Dar el, cunoscând ipocrizia lor, le-a spus: „De ce mă ispitiţi? Aduceţi-mi un dinar ca să-l văd!” ¹⁶ I-au adus şi el le-a zis: „Ale cui sunt imaginea aceasta şi inscripţia?” Ei i-au spus: „Ale cezarului”. ¹⁷ Atunci Isus le-a zis: „Daţi-i cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu”. Şi erau foarte uimiţi de el.

Cuvântul Domnului

06/06/2017 0 3

„Dați, așadar, împăratului ce este al împăratului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”

Puțini dintre noi am reuși să facem o descriere atât de minunată despre Cristos așa cum au făcut ucenicii fariseilor: „știm că spui adevărul și că-i înveți pe oameni adevărata cale a lui Dumnezeu, fără să te lași influențat de cineva, deoarece nu cauți la fața oamenilor”. Într-adevăr așa este Domnul nostru: el spune mereu adevărul, îi învață pe oameni adevărata cale care duce la Dumnezeu și nu se lasă influențat de nimeni. El, Domnul, nu privește cu superficialitate și nu judecă după aparențe, ci vede ceea ce fiecare purtăm în sufletul nostru.

Iar astăzi acest Domn care privește spre inima noastră ne învață un lucru esențial: să distingem între împărăția lui Dumnezeu și împărăția acestei lumi, să dăm lui Dumnezeu ceea ce i se cuvine și să lăsăm acestei lumi ceea ce aparține lumii. Acest verset – „Dați, așadar, împăratului ce este al împăratului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu” – a suscitat zeci de reacții și de schimbări în istoria omenirii, în special în relația dintre Biserică și Stat, dintre puterea spirituală și puterea temporală.

Timpurile pe care le trăim fac deseori ca această distincție să nu mai fie necesară atât în exterior, la nivel de relații internaționale sau interconfesionale, cât mai ales în interiorul nostru. Dacă am înțelege cultul pe care trebuie să i-l dăm lui Dumnezeu și modul în care trebuie să contribuim la dezvoltarea societății cu siguranță că am trăi într-o lume mai bună, cu siguranță că am reuși să facem schimbări esențiale în noi și în jurul nostru.

Să ne amintim în această zi de obligațiile pe care le avem față de Împărăția lui Dumnezeu, dar și față de „cetatea” în care locuim. Să înțelegem că nu ajunge să fim credincioși buni, fără a fi cetățeni buni, onești. Nimeni nu este scutit de contribuția pe care trebuie să o aducă față de cele două cetăți: cetatea lui Dumnezeu, spre care ne îndreptăm, și „cetatea Împăratului” în care trăim. Pentru aceasta să invocăm ajutorul Domnului ca întotdeauna să facem distincție între aceste două cetăți, între „lucrurile” pe care trebuie să le oferim pentru binele lor și, mai ales, să nu uităm că locuința noastră va fi „împărăția lui Dumnezeu”. Suntem creați pentru a deveni cetățeni ai cerului!

Reține

Fiecare zi este un pas spre „Cetatea lui Dumnezeu”, însă fiecare pas făcut pe acest pământ trebuie să lase o urmă plină de mireasma florilor, trebuie să facă să răsară binele. Să ieșim din indiferență! Să luptăm pentru a înfrumuseța acest pământ și pentru a Cuceri cerul.

Duminică, 19 octombrie 2014

† DUMINICA a 29-a de peste an
Ss. Paul al Crucii, pr.; Ioan de Brébeuf, pr. si îns., m.; Ioel, profet
Is 45,1.4-6; Ps 95; 1Tes 1,1-5b; Mt 22,15-21

LECTURA I
Domnul l-a luat de mână pe Cirus ca să-i supună popoarele.
Citire din cartea profetului Isaia 45,1.4-6
¹ Aşa vorbeşte Domnul către Cirus, pe care el l-a consacrat şi l-a luat de mână ca să-i supună popoarele, să-i dezarmeze pe regi şi să deschidă porţile înaintea lui, astfel încât nici una să nu mai rămână închisă: ⁴ „De dragul servitorului meu Iacob şi al lui Israel, alesul meu, te-am chemat pe nume, ţi-am dat un titlu de cinste, fără ca tu să mă cunoşti. ⁵ Eu sunt Domnul şi nu este altul; afară de mine nu este nici un Dumnezeu. Eu te-am făcut puternic, fără ca tu să mă cunoşti, ⁶ ca să se ştie de la răsărit până la apus, că nu este alt Dumnezeu afară de mine. Eu sunt Domnul şi nu este altul!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 95,1 şi 3.4-5.7-8.9-10ac (R.: 7b)
R.: Daţi Domnului mărire şi cinste!
¹ Cântaţi Domnului un cântec nou!
Cântaţi Domnului, toţi locuitorii pământului!
³ Vestiţi printre neamuri slava lui,
vestiţi tuturor popoarelor minunile lui! R.

⁴ Căci Domnul este mare şi vrednic de toată lauda,
mai de temut decât toţi zeii.
⁵ Căci toţi zeii popoarelor sunt nişte idoli,
Domnul însă este acela care a făcut cerurile. R.

⁷ Daţi Domnului, voi familiile popoarelor,
daţi Domnului mărire şi cinste!
⁸ Daţi Domnului mărire, preamăriţi numele său!
Aduceţi jertfe de laudă şi intraţi în lăcaşurile lui. R.

⁹ Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi în podoabe sfinte;
cutremuraţi-vă înaintea lui, toţi locuitorii pământului!
^10ac Spuneţi printre neamuri: „Domnul stăpâneşte!”
El va judeca popoarele cu dreptate. R.

LECTURA A II-A
Voi v-aţi întors de la idoli la Dumnezeu, ca să-l aşteptaţi pe Fiul său.
Începutul Scrisorii întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni 1,1-5b
¹ Noi, Paul, Silvan şi Timotei, ne adresăm vouă, Bisericii din Tesalonic, care trăieşte în Dumnezeu Tatăl nostru şi în Isus Cristos Domnul: harul şi pacea să fie cu voi. ² Noi îi aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru voi, ori de câte ori vă pomenim în rugăciunile noastre. ³ Fără încetare ne aducem aminte în faţa lui Dumnezeu Tatăl nostru de credinţa voastră dovedită prin fapte, de iubirea voastră care nu cruţă nici o osteneală şi de speranţa voastră statornică în Domnul nostru Isus Cristos. ⁴ Noi ştim, fraţilor preaiubiţi de Dumnezeu, că voi faceţi parte din rândul celor aleşi de el. ^5b Căci noi v-am predicat evanghelia nu numai prin cuvinte, ci cu putere, cu Duhul Sfânt şi cu deplină convingere.

Cuvântul Domnului

ALELUIA Fil 2,15-16
(Aleluia) Păziţi cuvântul vieţii,
ca să fiţi în mijlocul lumii ca nişte făclii mereu aprinse. (Aleluia)

EVANGHELIA
Daţi împăratului ce este al împăratului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 22,15-21
În acel timp, ¹⁵ fariseii s-au adunat şi au ţinut sfat cum să-l prindă pe Isus în vorbă. ¹⁶ Au trimis deci la el pe ucenicii lor împreună cu adepţii lui Irod, care i-au zis: „Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi că-i înveţi pe oameni adevărata cale a lui Dumnezeu, fără să te laşi influenţat de cineva, deoarece nu cauţi la faţa oamenilor. ¹⁷ Spune-ne, aşadar, ce crezi: este îngăduit să plătim tribut împăratului, sau nu?” ¹⁸ Dar Isus cunoscându-le răutatea, le-a răspuns: „Făţarnicilor, de ce mă puneţi la încercare? ¹⁹ Arătaţi-mi moneda cu care plătiţi tributul”. Ei i-au prezentat un dinar. ²⁰El i-a întrebat: „Ale cui sunt chipul şi inscripţia de pe el?” ²¹ „Ale împăratului”, i-au răspuns ei. Atunci el le-a zis: „Daţi, aşadar, împăratului ce este al împăratului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!”

Cuvântul Domnului