Arhivă etichetă pentru ‘binecuvantare’

Gândul și urarea potrivită pentru oamenii dragi sufletului nostru

Toți întimpinăm dificultăți când căutăm textul potrivit prin care să ne exprimăm urările față de prieteni. Când vine o aniversare sau un eveniment deosebit în viața celor dragi, răscolim în toate locurile pentru a găsi mesajul potrivit. Însă am încercat vreodată să căutăm urarea potrivită în Sfânta Scriptură?

Biblia este plină de cuvinte pe care ni le putem adresa unii altora. Și nu este vorba de „gratuități” sau „urări ieftine”, lipsite de culoare sau impersonale. De exemplu, în Numeri stă scris: „Domnul să te binecuvânteze și să te păzească! Domnul să facă să strălucească fața lui spre tine și să se îndure de tine! Domnul să-și înalțe fața spre tine și să-ți dăruiască pacea!” (Num 6,24-26). Cine nu s-ar bucura să simtă că aceste cuvinte îi sunt adresate din inimă? Cine nu și-ar dori să se împlinească în viața sa această urare?

De asemenea, apostolul Paul ne oferă azi un text pe care îl putem îndrepta spre toți cei dragi: „Dumnezeu Tatăl, cel care este bogat în mărire, să vă sprijine cu puterea duhului său, pentru a întări omul duhovnicesc din voi. Isus Cristos să locuiască în inimile voastre prin credință. Rămâneți înrădăcinați și întemeiați în iubire. Astfel veți putea înțelege, împreună cu toți credincioșii, care este lungimea, lățimea, înălțimea și adâncimea, și veți cunoaște dragostea lui Cristos, care întrece tot ce se poate cunoaște. Atunci veți fi copleșiți de plinătatea lui Dumnezeu”. Ce poți dori unui prieten mai mult decât să fie sprijinit de Dumnezeu Tatăl? Ce urare mai potrivită poți îndrepta spre o persoană dragă decât ca în inima sa să locuiască Isus Cristos? Cine nu-și dorește ca rudele și prietenii să rămână „înrădăcinați și întemeiați în iubire”? Ce poate fi mai de preț decât să „cunoști dragostea lui Cristos”?

Această zi ne invită să redeschidem Sfânta Scriptură mult mai des și cu mai multă atenție. În ea găsim tot izvorul înțelepciunii și al harului. În Biblie Dumnezeu ne-a lăsat mărturia iubirii ce o are față de noi și față de cei pe care-i purtăm în suflet. Să-i amintim în această zi în rugăciuni pe toți cei dragi inimii noastre. Să le adresăm tuturor această urare a apostolului Paul. Ba chiar să ne simțim noi înșine destinatarii unei astfel de urări. Să ne dorim să fim „copleșiți de bunătatea lui Dumnezeu” pentru ca la rândul nostru să-i copleșim pe cei din viața noastră cu toate binefacerile.

Reține

Să nu le urăm prietenilor noștri doar sănătate, fericire, spor, ajutor etc., ci să le dorim o viață sfântă, credință nezdruncinată, să le dorim să ajungă la mântuire.

Joi, 23 octombrie 2014

Joi din saptamâna a 29-a de peste an
Sf. Ioan din Capistrano, pr. *
Ef 3,14-21; Ps 32; Lc 12,49-53

LECTURA I
Rămâneţi înrădăcinaţi şi întemeiaţi în iubire; atunci veţi fi copleşiţi de plinătatea lui Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Efeseni 3,14-21
Fraţilor, ¹⁴ îmi plec genunchiul înaintea Tatălui, ¹⁵ care este originea oricărei paternităţi, în cer şi pe pământ. ¹⁶ El, care este bogat în mărire, să vă sprijine cu puterea duhului său, pentru a întări omul duhovnicesc din voi. ¹⁷ Isus Cristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă. Rămâneţi înrădăcinaţi şi întemeiaţi în iubire. ¹⁸ Astfel veţi putea înţelege, împreună cu toţi credincioşii, care este lungimea, lăţimea, înălţimea şi adâncimea, ¹⁹ şi veţi cunoaşte dragostea lui Cristos, care întrece tot ce se poate cunoaşte. Atunci veţi fi copleşiţi de plinătatea lui Dumnezeu. ²⁰ Preamărit să fie cel care prin puterea lui poate realiza în noi infinit mai mult decât suntem în stare să cerem sau şi numai să ne închipuim; ²¹ preamărit să fie, în Biserică şi în Cristos Isus, de toate generaţiile în vecii vecilor. Amin.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 32,1-2.4-5.11-12.18-19 (R.: cf. 5b)
R.: Plin este pământul de bunătatea Domnului!
¹ Drepţilor, strigaţi de bucurie către Domnul;
cei fără de prihană se cuvine să-i înalţe cântarea de laudă.
² Lăudaţi-l pe Domnul cu harpe;
lăudaţi-l cu alăuta cu zece coarde. R.

⁴ Drept este cuvântul Domnului
şi în toate lucrările sale se arată adevărul.
⁵ El iubeşte dreptatea şi adevărul,
pământul este plin de bunătatea Domnului. R.

¹¹ Planul Domnului rămâne în veci
şi gândurile inimii sale din neam în neam.
¹² Fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul,
fericit este poporul pe care el şi l-a ales de moştenire. R.

¹⁸ Iată, ochii Domnului sunt îndreptaţi
spre cei care se tem de dânsul, spre cei ce nădăjduiesc în mila lui,
¹⁹ ca să-i scape de la moarte
şi să-i hrănească în timp de foamete. R.

ALELUIA Fil 3,8-9
(Aleluia) Toate le socotesc vrednice de dispreţ şi aleg să pierd totul,
ca să-l dobândesc pe Cristos şi să mă aflu în el. (Aleluia)

EVANGHELIA
N-am venit să aduc pace, ci dezbinare.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,49-53
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: ⁴⁹ „Am venit să aduc foc pe pământ şi cât aş vrea ca el să fie deja aprins! ⁵⁰ Trebuie să primesc un botez, şi cât mă apasă aşteptarea împlinirii lui! ⁵¹Credeţi că am venit să aduc pacea în lume? Vă spun, nu, ci mai degrabă dezbinarea. ⁵² Căci de acum încolo cinci persoane din aceeaşi familie vor fi dezbinate: trei împotriva a două şi două împotriva a trei; ⁵³ se vor dezbina tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii şi nora împotriva soacrei”.

Cuvântul Domnului

23/10/2014 1 3

Ce purtăm în viața celor pe care îi întâlnim: bucuria sau tristețea, virtutea sau viciul?

Credinţa, speranţa şi dragostea

Fericita Tereza de Calcutta spunea că „unii oameni apar în viața noastră ca o binecuvântare; alții ne sunt ca o lecție”. Și fiecare ne putem aminti oamenii care au făcut sau fac parte din viața noastră și să ne manifestăm recunoștința față de ei pentru tot ceea ce am primit prin prezența și iubirea lor. Însă noi ce suntem pentru cei din jurul nostru: binecuvântare sau povară? Ce purtăm în viața celor pe care îi întâlnim: bucuria sau tristețea, virtutea sau viciul?

Cristos este o binecuvântare pentru cei din jurul său: toți vor să-l asculte, să-l atingă. În prezența lui Cristos fiecare om simte că este în fața unei puteri deosebite. Însă astăzi evanghelistul Luca ne vorbește și despre oamenii pe care Cristos îi alege să facă parte din viața sa, oameni pe care îi va numi „prietenii săi” (cf. In 15,14-15). Timp de trei ani aceștia au stat împreună, au format o nouă familie: Cristos a fost bucuria și binecuvântarea lor, iar apoi ei, la rândul lor, au devenit bucurie pentru cei cărora le-au vestit Evanghelia. Toți i-au fost recunoscători, mai puțin unul: „cel care l-a trădat”. Noi suntem astăzi noua familie a lui Cristos. Și noi putem fi prilej de bucurie pentru Domnul și pentru cei din jur. Însă suntem mereu sub amenințarea trădării, a păcatului. Pentru aceasta avem nevoie de rugăciune.

Cât de puternică este expresia: „Isus a petrecut toată noaptea în rugăciune”. Însuși Domnul s-a rugat și ne dă exemplul singurei vieți în care se poate împlini cu desăvârșire voința Tatălui: viața în rugăciune, în contemplație. Cristos înaintea acestui moment important și semnificativ, se roagă, se urcă pe munte – loc al rugăciunii și al prezenței lui Dumnezeu – și imploră binecuvântare pentru cei care aveau să devină apostoli și pentru noi.

Trebuie să ne convingem că numai printr-o viață de rugăciune vom reuși să înțelegem care sunt planurile lui Dumnezeu cu noi și care este calea pe care trebuie să mergem pentru a le împlini. Numai viața de rugăciune ne poate transforma într-o binecuvântare pentru cei din jurul nostru. Numai urcându-ne pe muntele lui Dumnezeu, numai căutând prezența sa în liniștea înălțimilor, vom da munci noastre de zi cu zi un scop nobil. Numai așa vom face parte dintre cei care vor moșteni împărăția lui Dumnezeu renunțând la păcat și la tot ce ne îndepărtează de viața veșnică.

Reține

Astăzi trebuie să fii o binecuvântare pentru cei din jurul tău: renunță la bunuri de dragul păcii, iartă din iubire, dăruiește fără să ți se ceară, împacă-te pentru a-ți mântui sufletul.

Marţi, 9 septembrie 2014

Marti din saptamâna a 23-a de peste an
Sf. Petru Claver, pr. *
1Cor 6,1-11; Ps 149; Lc 6,12-19

LECTURA I
Un frate îl trage la judecată pe alt frate şi încă în faţa unor judecători necredincioşi.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 6,1-11
Fraţilor, ¹ atunci când aveţi vreo neînţelegere, cum îndrăzniţi să mergeţi la judecată în faţa judecătorilor păgâni, în loc să vă adresaţi celor care fac parte din poporul sfânt? ² Nu ştiţi că cei care fac parte din poporul sfânt vor judeca lumea? Şi dacă voi sunteţi cei care veţi judeca lumea, să nu fiţi voi în stare a face o judecată când este vorba de nişte lucruri lipsite de importanţă? ³ Nu ştiţi că noi îi vom judeca pe îngerii cei răi? Cu atât mai mult lucrurile de pe acest pământ. ⁴ Deci, când aveţi neînţelegeri de felul acesta, pentru ce mergeţi să alegeţi ca judecători nişte oameni, care n-au nici o autoritate în Biserică? ⁵ Vă spun aceasta spre ruşinea voastră. Oare să nu fie printre voi nici un om destul de înţelept, care să fie în stare să judece pricinile dintre fraţi? ⁶ Iată, un frate îl trage la judecată pe un alt frate şi încă înaintea unor judecători necredincioşi. ⁷ Numai faptul că aveţi procese este deja o lipsă. N-ar fi mai bine să înduraţi nedreptatea? N-ar fi mai bine să suportaţi paguba? ⁸ Dimpotrivă, voi înşivă sunteţi cei care nedreptăţiţi şi păgubiţi, şi încă pe fraţi. ⁹Nu ştiţi că cei care fac nedreptate nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta. Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici cei care caută plăcerile trupului, nici homosexualii, ¹⁰ nici hoţii, nici zgârciţii, nici beţivii, nici hulitorii, nici escrocii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. ¹¹ Iar printre voi erau unii ca aceştia. Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi şi aţi devenit drepţi în numele Domnului nostru Isus Cristos şi în Duhul Dumnezeului nostru.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 149,1-2.3-4.5-6a şi 9b (R.: 4a)
R.: Domnul iubeşte pe poporului său.
¹ Cântaţi Domnului un cântec nou,
cântaţi-i laude în adunarea credincioşilor săi.
² Să se bucure Israel de cel care l-a făcut,
să se veselească fiii Sionului de împăratul lor. R.

³ Să laude numele lui cu jocuri,
să-l laude cu harpă şi tobă.
⁴ Căci Domnul iubeşte pe poporul său
şi ridică pe cei nenorociţi, mântuindu-i. R.

⁵ Să tresalte de bucurie cei sfinţi în mărire,
să scoată strigăte de bucurie în aşternutul lor.
^6a Gura să le fie plină de laudele Domnului;
^9b aceasta este o cinste pentru toţi credincioşii lui. R.

ALELUIA In 15,16
(Aleluia) Eu v-am ales pe voi din lume,
ca să mergeţi şi să aduceţi roade, dar roade care să rămână. (Aleluia)

EVANGHELIA
Isus a petrecut toată noaptea în rugăciune. Apoi i-a ales pe cei doisprezece apostoli.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 6,12-19
¹² Isus s-a urcat pe un munte să se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune. ¹³ Când s-a făcut ziuă, i-a chemat pe ucenicii săi, a ales doisprezece dintre ei şi le-a dat numele de apostoli. ¹⁴Aceştia sunt: Simon pe care l-a numit Petru, Andrei, fratele lui, Iacob, Ioan, Filip, Bartolomeu, ¹⁵Matei, Toma, Iacob, fiul lui Alfeu, Simon, numit Zelotul, ¹⁶ Iuda, fiul lui Iacob şi Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat. ¹⁷ Apoi Isus s-a coborât de pe munte, împreună cu cei doisprezece apostoli şi s-a oprit pe câmpie. Acolo se afla un mare număr de ucenici şi o mulţime de oameni, veniţi din toată Iudeea, din Ierusalim, de pe ţărmul mării, din regiunea Tirului şi Sidonului. ¹⁸ Toţi voiau să-l asculte şi să fie vindecaţi. ¹⁹ Toţi încercau să-l atingă, pentru că din el ieşea o putere care îi vindeca pe toţi.

Cuvântul Domnului

09/09/2014 1 2

Varianta modernă a strigătului: „Ce ai cu noi ? Ai venit să ne pierzi?”

Un preot blând a bătut încet la ușa unei case. De dincolo se simțea fum de țigară și o muzică rock ce trebuia ascultată (suportată!) și de vecini din cauza volumului. De după ușă s-a întrezărit un tânăr chip feminin: „Cine ești? Ce vrei?” „Sunt părintele. Am venit să vă binecuvântez casa în numele Domnului Isus”. Glasul indignat al domnișoarei a acoperit imediat muzica: „Lăsați-mă cu superstițiile voastre! Nu am nevoie de Cristos. Nu am chef să-mi pierd timpul cu chestiile voastre. Lăsați-mă în pace!”. Și a dispărut în zgomotul și fumul de după ușă.

De fapt, acesta este varianta modernă a strigătului: „Ce ai cu noi, Isuse? Ai venit să ne pierzi?” Pe atâtea chipuri, în atâtea comportamente, prin atâtea voci răsună acest refuz: „Ajunge, ce ai cu noi?” Prea mulți sunt cei care și astăzi se simt deranjați de Isus, se simt tulburați de prezența sa. Însă de ce ne-ar deranja o „Persoană” care „pe unde a trecut a făcut bine tuturor”? Nu cumva doar „răul” se simte incomod în prezența binelui?! Dacă prezența lui Cristos ne deranjează, motivul trebuie căutat în noi, în interiorul nostru: răul din noi, așezat confortabil, se simte amenințat de prezența binelui.

Trebuie subliniată și diferența între strigătul omului modern și vocea duhului din evanghelie. Această diferență constă în cunoașterea diferită pe care o au despre Dumnezeu. Duhul cel rău, Diavolul știe cine este Cristos, îl cunoaște, se teme de el; în schimb omul nu-l cunoaște. Noi oamenii știm atât de puține despre Cristos, despre iubirea și măreția lui, despre prezența și forța sa. Și totuși ne permitem, fără să-l cunoaștem sau având doar o cunoaștere superficială dobândită din „ziare”, să spunem că nu avem nevoie de el. Dacă am cunoaște cine este Cristos, dacă i-am simți iubirea, cu câtă ardoare l-am invoca și cu cât drag l-am face oaspetele nostru!

Totodată, diferența nu constă doar în modul nostru de a ne raporta la Cristos, doar în cunoașterea pe care o avem despre el, ci și în modul în care Cristos se raportează la noi. Spre deosebire de duhurile rele cărora le „poruncește cu asprime”, nouă Domnul nu ne poruncește. Creați din iubire, după chipul și asemănarea sa, Domnul vrea să înțelegem că iubirea nu se impune. El, Iubirea prin excelență, ni se propune: blând, discret, dar răbdător, așteptând la ușa inimii noastre. Poată că astăzi îi vom deschide și îl vom primi.

Reține

„Iată, eu stau la ușă și bat. Dacă cineva ascultă glasul meu și-mi deschide ușa, voi intra la el și voi sta la masă cu el și el cu mine” (Ap 3,20).

Marţi, 2 septembrie 2014

Marti din saptamâna a 22-a de peste an
Fer. Ingrid, calug.
1Cor 2,10b-16; Ps 144; Lc 4,31-37

LECTURA I
Omul înzestrat numai cu puteri omeneşti nu poate înţelege cele care vin de la Duhul lui Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 2,10b-16
Fraţilor, ^10b Duhul Sfânt pătrunde cu privirea toate lucrurile, chiar şi adâncimile lui Dumnezeu. ¹¹Care dintre oameni cunoaşte oare tainele omului, dacă nu duhul omului care este în el? Tot aşa şi tainele lui Dumnezeu nimeni nu le cunoaşte, în afară de Duhul lui Dumnezeu. ¹² Noi nu am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să cunoaştem darurile pe care le-am primit de la Dumnezeu. ¹³ Despre acestea vorbim, nu cu vorbe învăţate de la înţelepciunea omenească, ci învăţate de la Duhul Sfânt, explicând lucrurile duhovniceşti prin cuvinte duhovniceşti. ¹⁴ Omul înzestrat numai cu puteri omeneşti nu poate înţelege cele ce vin de la Duhul lui Dumnezeu; pentru el sunt o nebunie şi nu le poate înţelege, pentru că acestea nu pot fi judecate decât cu ajutorul Duhului Sfânt. ¹⁵ Dimpotrivă, omul însufleţit de Duhul Sfânt judecă orice lucru, iar el nu poate fi judecat de nimeni. Scriptura se întreabă: ¹⁶ „Cine cunoaşte gândul Domnului? Sau cine-l va sfătui pe el?” Ei bine, noi suntem aceia care avem gândul lui Cristos!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 144,8-9.10-11.12-13ab.13cd-14 (R.: 17a)
R.: Drept este Domnul în toate căile sale.
⁸ Domnul este iubire şi îndurare,
el este îndelung răbdător şi plin de dragoste;
⁹ Domnul este bun faţă de toţi,
el îşi arată bunătatea faţă de orice făptură. R.

¹⁰ Să te laude pe tine, Doamne, toată făptura
şi sfinţii tăi să te binecuvânteze;
¹¹ să vestească slava împărăţiei tale
şi să-ţi facă cunoscută puterea. R.

¹² Sfinţii tăi să descopere tuturor oamenilor măreţiile tale
şi slava plină de strălucire a împărăţiei tale.
^13ab Împărăţia ta este o împărăţie veşnică
şi stăpânirea ta va dăinui din neam în neam. R.

^13cd Domnul îşi ţine făgăduinţele
şi se arată plin de îndurare în toate lucrările sale.
¹⁴ Domnul îi sprijină pe cei care se clatină
şi îi ridică pe cei căzuţi. R.

ALELUIA Lc 7,16
(Aleluia) Un mare profet s-a ridicat între noi
şi Dumnezeu a cercetat pe poporul său. (Aleluia)

EVANGHELIA
Ştiu cine eşti: eşti Sfântul lui Dumnezeu!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 4,31-37
În acel timp, ³¹ Isus a coborât la Cafarnaum, o cetate din Galileea, şi îi învăţa pe oameni într-o zi de sâmbătă. ³² Ei erau uimiţi de învăţătura lui, pentru că vorbea cu autoritate. ³³ În sinagogă se afla un om stăpânit de un duh necurat, care a început să strige cu glas puternic: ³⁴ „Ajunge, ce ai cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Ştiu cine eşti: eşti Sfântul lui Dumnezeu!” ³⁵ Isus i-a poruncit cu asprime: „Taci şi ieşi din omul acesta!” Atunci diavolul l-a aruncat la pământ în mijlocul sinagogii şi a ieşit afară din el, fără să-i facă nici un rău. ³⁶ Toţi au fost cuprinşi de spaimă şi ziceau unii către alţii: „Ce înseamnă acest fel de a vorbi? Căci el porunceşte cu autoritate şi putere duhurilor necurate şi ele pleacă!” ³⁷ Şi i s-a dus vestea în toate împrejurimile.

Cuvântul Domnului