Arhiva pentru decembrie 2014

Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi

Domnul ascultă cererile pe care i le adresăm și este întotdeauna fidel promisiunilor sale. Femeile sfinte pe care ni le prezintă astăzi cuvântul Domnului îi aduc mulțumire pentru că au văzut împlinindu-se în ele promisiunile Domnului. Cântarea Sfintei Fecioare ne oferă bucuria de a simți și noi că tot ceea ce s-a profețit în Vechiul Testament s-a împlinit în Isus Cristos. El este Cuvântul Tatălui prin care au fost create toate și prin care toate au fost răscumpărate, purtate spre lumină. Evanghelistul Ioan ne învață: „La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu. Acesta era la început la Dumnezeu. Toate au luat ființă prin el și fără el nu a luat ființă nimic din ceea ce există. În el era viața și viața era lumina oamenilor” (In 1,1-4).

Iată că se apropie timpul de sărbătoare, ziua plină de recunoștință pentru momentul în care „Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Această întrupare a Cuvântului trebuie să aducă rod în viața noastră, trebuie să ne miște inima. Să ne amintim astăzi cuvintele profetului Isaia: „Căci așa cum ploaia și zăpada coboară din ceruri și nu se întorc acolo fără să ude pământul și să-l facă să rodească, să încolțească și să dea sămânță semănătorului și pâine celui care mănâncă, la fel va fi cuvântul meu care a ieșit din gura mea: nu se va întoarce la mine zadarnic, fără ca să facă ceea ce îmi place și să aibă succesul pentru care l-am trimis” (Is 55,10-11). Și noi știm de la însuși Cristos că „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Domnului nu vor trece” (Lc 21,33). Cuvântul trebuie să rodească, trebuie să aibă succes. Pentru aceasta Cuvântul s-a făcut trup și ne-a adus Evanghelia, Vestea cea bună, ca noi să credem și prin faptele noastre să dăm mărturie despre el, să producem rod.

Să nu zădărnicim prezența Cuvântului în viața noastră. Să nu acoperim vocea Cuvântului prin cuvintele noastre. Să ne purificăm inimile ca să-l primim cu vrednicie pe Cristos care vine să ne mântuiască. Să facem tăcere în inima noastră ca să răsune doar Cuvântul vieții, lumina oamenilor.

O, Marie, Maica Cuvântului, umple și inima noastră de dragoste și recunoștință față de Cuvântul făcut trup, față de Dumnezeu care privește la smerenia slujitorilor săi.

Reține

Tocmai în aceste zile mulți pleacă de lângă Cristos, de lângă Biserică. Noi trebuie să spunem împreună cu apostolul Petru: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice, iar noi am crezut și am cunoscut că tu ești sfântul lui Dumnezeu” (In 6,68-69).

Luni, 22 decembrie 2014

22 decembrie
Sf. Francisca Cabrini
1Sam 1,24-28; Ps 1Sam 2,1.4-5. 6-7.8abcd; Lc 1,46-56

LECTURA I
Ana mulţumeşte lui Dumnezeu pentru naşterea lui Samuel.
Citire din cartea întâi a profetului Samuel 1,24-28
În zilele acelea, ²⁴ după ce Ana a încetat de a mai alăpta pe Samuel, copilul ei, l-a dus în casa Domnului, la Şilo, luând cu ea trei viţei, trei măsuri de făină şi un urcior cu vin, pentru jertfă. Copilul era încă prunc. ²⁵ După ce a adus jertfă un viţel, Ana a prezentat pe copil preotului Eli şi i-a zis: ²⁶„Domnul meu, nu te supăra; pe cât este de adevărat că tu eşti viu, pe atât de adevărat este că eu sunt acea femeie care am stat aici înaintea ta şi m-am rugat Domnului. ²⁷ Pentru acest copil m-am rugat şi Domnul mi-a îndeplinit rugăciunea pe care am făcut-o. ²⁸ De aceea, şi eu îl ofer Domnului pentru toate zilele vieţii lui, ca să slujească Domnului”. Apoi s-au închinat acolo Domnului.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL 1Sam 2,1.4-5.6-7.8abcd (R.: 1a)
R.: Inima mea se bucură în Dumnezeu, mântuitorul meu.
¹ Inima mea se bucură în Domnul,
căci Dumnezeu m-a întărit;
acum râd de duşmanii mei,
căci ajutorul tău, Doamne, este bucuria mea. R.

⁴ Arcul celor puternici s-a sfărâmat,
iar cei slabi s-au încins cu putere.
⁵ Cei sătui s-au robit pentru pâine,
iar cei flămânzi nu mai îndură foame. R.

⁶ Domnul este stăpânul vieţii şi al morţii,
el trimite pe oameni în locuinţa morţilor
şi tot el îi scoate de acolo.
⁷ Domnul face sărac şi tot el îmbogăţeşte,
el înjoseşte şi tot el înalţă. R.

⁸ Domnul ridică din ţărână pe cel sărman
şi din gunoi pe cel lipsit,
ca să-i aşeze alături de cei mari
şi să le dea un loc de cinste. R.

VERS LA EVANGHELIE
(Aleluia) O, împărat al neamului şi piatră din capul unghiului,
vino şi mântuieşte pe omul pe care l-ai plămădit din ţărână. (Aleluia)

EVANGHELIA
Lucruri mari mi-a făcut Cel Atotputernic.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,46-56
În acel timp, a spus Maria: ⁴⁶ „Sufletul meu preamăreşte pe Domnul ⁴⁷ şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, mântuitorul meu, ⁴⁸ căci a privit la smerenia slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, ⁴⁹ căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, al cărui nume este sfânt. ⁵⁰ Milostivirea lui dăinuieşte din neam în neam peste cei ce se tem de dânsul. ⁵¹ El arată puterea braţului său; risipeşte pe cei mândri în inima lor. ⁵² Dă jos de pe tronuri pe cei puternici şi înalţă pe cei smeriţi. ⁵³ Pe cei flămânzi îi copleşeşte cu bunuri, iar pe cei bogaţi îi lasă cu mâinile goale. ⁵⁴ A sprijinit pe slujitorul său Israel, amintindu-şi de îndurarea sa, ⁵⁵ după cum a promis părinţilor noştri, lui Abraham şi urmaşilor lui în veci”. ⁵⁶ Şi a rămas Maria trei luni împreună cu Elisabeta; apoi s-a întors acasă.

Cuvântul Domnului

22/12/2014 1 4

Astăzi Cristos nu caută o casă unde să se nască, ci un suflet, o inimă care să-l primească

Atmosfera de crăciun a cuprins deja casele și viața noastră. Se simte atmosfera de vacanță și de sărbătoare. Cât de puternic este parfumul bradului și cât de răsunătoare sunt colindele care s-au grăbit să apară și să ne bucure ziua. Totul pare pregătit pentru marele eveniment. Însă sufletul nostru este și el pregătit? De fapt, ce urmează se întâmple? Un schimb de cadouri, o reuniune de familie, o revedere cu cei dragi? Toate acestea vor fi în afară, bucuria trupului și strălucirea ochilor, dar în interior, în suflet, ce sărbătoare va fi? Suntem pregătiți să-l primim pe cel pe care-l mărturisim spunând că este „Fiul lui Dumnezeu, unul născut, care din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii. Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu creat; de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a coborât din ceruri. S-a întrupat de la Duhul Sfânt, din Maria Fecioară și s-a făcut om”. Iată cine vine: Dumnezeu adevărat și om adevărat. Suntem pregătiți pentru un oaspete atât de mare?

Mereu admirăm strădaniile celor mici de a pune în scenă, după posibilitățile și imaginația lor, nașterea lui Isus. Printre momentele cele mai emoționante ale scenetelor de Crăciun este și acela în care sfânta Fecioară împreună cu sfântul Iosif caută un adăpost pentru noapte, pentru noaptea care va marca istoria omenirii pentru totdeauna. Dar nu au găsit. Au fost nevoiți să se retragă într-un staul. Ce bine ar fi să vedem dincolo de scenete și să înțelegem că pasajul evangheliei se repetă și astăzi: „l-a născut pe fiul ei, primul născut, l-a înfășat și l-a culcat în iesle, pentru că nu era loc de găzduire pentru ei” (Lc 2,7). Ce bine ar fi să înțelegem ce înseamnă cu adevărat Crăciunul! Ce bine ar fi să înțelegem că astăzi Cristos nu caută o casă unde să se nască, ci un suflet, o inimă care să-l primească și să-i spună: „Vino! Vino, Doamne Isuse”. Astăzi Domnul nu vrea cadouri, lumini, brazi, ci suflete care să se închine și să spună: „Tu ești Dumnezeu adevărat și om adevărat”.

O, Marie, Maica Creatorului, fă să simțim bătaia ta delicată la ușa inimi noastre și să-ți deschidem plini de recunoștință. Ajută-ne să pregătim un suflet curat pentru Cristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat care vrea să fie oaspetele nostru în ziua Crăciunului.

Reține

Adevărata pregătire pentru Nașterea Domnului nu se face prin goana după cadouri, ci prin purificarea sufletului. Cristos și aproapele nu vor cadouri, ci oameni cu suflet frumos.

Duminică, 21 decembrie 2014

† DUMINICA a 4-a din Advent
Ss. Petru Canisiu, pr. înv.; Mihea, profet
2Sam 7,1-5.8b-12.14a.16; Ps 88; Rom 16,25-27; Lc 1,26-38

LECTURA I
În veci va dăinui împărăţia lui David în faţa Domnului.
Citire din cartea a doua a profetului Samuel 7,1-5.8b-12.14a.16
¹ Pe când regele David locuia liniştit în casa lui şi Domnul îl eliberase de toţi duşmanii care îl înconjurau, ² a zis regele către profetul Natan: „Iată, eu locuiesc în casă de cedru, iar chivotul Domnului stă în cort”. ³ Natan i-a zis regelui: „Tot ce ai în gând, mergi şi du la îndeplinire, căci Domnul este cu tine”. ⁴ Dar chiar în noaptea aceea Domnul a vorbit către Natan, zicând: ⁵ „Mergi şi spune-i robului meu David: Aşa vorbeşte Domnul: Oare îmi vei zidi casă în care să locuiesc eu?⁸ Eu te-am luat de la stână, de la oi, ca să fii căpetenie peste poporul meu Israel. ⁹ Am fost cu tine pretutindeni; oriunde ai umblat am nimicit pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea feţei tale şi am făcut numele tău mare, ca numele celor mari de pe pământ. ¹⁰ Îl voi stabili în acest loc pe poporul meu Israel, îl voi înrădăcina şi va trăi în pace la locul său şi mai mult nu va mai fi tulburat; cei răi nu-l vor mai strâmtora, ca mai înainte, ¹¹ pe vremea când puneam judecători peste poporul meu Israel. Te voi linişti şi pe tine, apărându-te de vrăjmaşii tăi. Iată, Domnul îţi vesteşte că-ţi va zidi el însuşi o casă. ¹² Iar când se vor sfârşi zilele tale şi vei fi aşezat alături de părinţii tăi, atunci voi ridica după tine un urmaş, care va ieşi din trupul tău, şi voi întări stăpânirea lui. ¹⁴ Eu îi voi fi lui tată şi el îmi va fi mie fiu. ¹⁶ Casa ta şi împărăţia ta vor dăinui veşnic înaintea mea, iar tronul tău va rămâne în veci neclintit”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 88,2-3.4-5.27 şi 29 (R.: cf. 2a)
R.: În veci voi cânta, Doamne, milostivirea ta.
² Milostivirea Domnului în veci o voi cânta,
cu gura mea voi spune din neam în neam adevărul tău.
³ Tu ai spus: „Iubirea mea e aşezată pe veci”.
O dată cu cerurile ai statornicit fidelitatea ta. R.

⁴ Am făcut legământ cu alesul meu;
iată ce i-am promis cu jurământ slujitorului meu David:
⁵ îţi voi întări seminţia pe veci
şi din neam în neam îţi voi aşeza scaunul de domnie. R.

²⁷ El îmi va spune: „Tu eşti Tatăl meu,
Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele”.
²⁹ Lui îi dau pe veci dragostea mea
şi legământul meu va rămâne neştirbit pentru el. R.

LECTURA A II-A
Taina ascunsă din timpuri veşnice a fost descoperită acum.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 16,25-27
Fraţilor, ²⁵ mărire să fie celui care poate să vă întărească potrivit cu evanghelia pe care eu o propovăduiesc, vestindu-l pe Isus Cristos. Iată taina care a fost acum descoperită; ea a fost ascunsă de veacuri, dar acum a fost arătată. ²⁶ Din porunca Dumnezeului celui veşnic, această taină, prin scrierile profeţilor, a fost adusă la cunoştinţa tuturor neamurilor, pentru ca să primească şi ele credinţa. ²⁷ Lui Dumnezeu, care singur este înţelept, lui să-i fie slavă prin Isus Cristos în vecii vecilor. Amin.

Cuvântul Domnului

VERS LA EVANGHELIE Lc 1,38
(Aleluia) Iată slujitoarea Domnului; fie mie după cuvântul tău. (Aleluia)

EVANGHELIA
Iată, vei zămisli şi vei naşte un fiu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,26-38
În acel timp, ²⁶ îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, cu numele de Nazaret, ²⁷ la o fecioară logodită cu un bărbat numit Iosif din casa lui David, iar numele fecioarei era Maria. ²⁸ Intrând îngerul la ea, a zis: „Bucură-te, tu, care eşti plină de har, Domnul este cu tine, tu eşti binecuvântată între femei”. ²⁹ Ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi se întreba în sine: „Ce poate să însemneze salutul acesta?” ³¹ Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Iată, vei zămisli şi vei naşte un fiu şi îi vei pune numele Isus. ³² Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema. Domnul Dumnezeu îi va da lui tronul lui David, tatăl său, ³³ şi va domni peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia lui nu va avea sfârşit”. ³⁴ A zis Maria către înger: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu cunosc bărbat?” ³⁵ Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt se va coborî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri, pentru aceasta şi Cel Sfânt, care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. ³⁶ Iată, şi Elisabeta, ruda ta, a zămislit un fiu la bătrâneţe şi ea, căreia i se zicea sterilă, este acum în luna a şasea, ³⁷ căci pentru Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă”. Atunci a zis Maria: „Iată slujitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău”. Şi îngerul a plecat de la ea.

Cuvântul Domnului

21/12/2014 1 4

Chiar dacă toți ne vor părăsi, el rămâne cu noi.

Astăzi medităm cuvintele profetului Isaia, cuvinte care ne oferă un nou nume al Pruncului mult așteptat în ziua Crăciunului: „Fecioara va zămisli şi va naşte un fiu, căruia îi va pune numele «Emanuel»”. Iar evanghelistul Matei ne relatează, legat de acest nume, visul sfântului Iosif, împlinirea profețiilor: „Iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: „Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soția ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un fiu și-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale”. Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul care zice: Iată, fecioara va zămisli și va naște un fiu și îi vor pune numele Emanuel, care, tradus, înseamnă: Dumnezeu-cu-noi” (Mt 1,20-23).

Câtă consolare ar trebui să primim astăzi meditând adevărul acestui nume: Emanuel – Dumnezeu cu noi. Atunci când suntem loviți de încercările vieții, atunci când suntem căzuți și nu mai găsim forța de a ne ridica, atunci când suferințele îneacă în noi dorința de a mai trăi, să privim la Emanuel – Dumnezeu cu noi și să înțelegem că tocmai în acele momente el este cu noi, suferă împreună cu noi, se întristează împreună cu noi așa cum întristat până la moarte a fost sufletul său în grădina Ghetsimani (cf. Mt 26,38). Dar mai ales trăiește împreună cu noi, luptă împreună cu noi și învinge prin sfânta înviere a sa moartea, păcatul, slăbiciunea noastră. Să simțim meditând la acest nume că Domnul nu ne va abandona niciodată. El știe ce înseamnă să fii abandonat, pentru că el însuși a fost abandonat în timpul arestării sale. Chiar dacă toți ne vor părăsi, el rămâne cu noi, rămâne pentru totdeauna Dumnezeu cu noi, Dumnezeu în mijlocul nostru, Dumnezeu pentru noi. Să ne lăsăm inima cuprinsă de acest adevăr: nu suntem singuri, ci însuși Domnul este cu noi, este de partea noastră și ne călăuzește pașii spre sărbătoarea vieții.

O, Marie, ajutorul creștinilor și mama tuturor celor care se simt singuri, luminează astăzi chipurile noastre prin prezența ta. Alungă tristețea, singurătatea, teama ca să-l primim cu vrednicie pe Emanuel. Și convinși fiind că Dumnezeu este mereu cu noi, ajută-ne să răspundem asemenea ție la chemarea Tatălui: „Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău”.

Reține

Crăciunul este sărbătoarea lui Emanuel – Dumnezeu cu noi. Și așa cum Dumnezeu nu ne lasă niciodată singuri, la fel și noi trebuie să ne apropiem de cei care se simt singuri. Bucură un suflet singur cu prezența ta.

Sâmbăta, 20 decembrie 2014

20 decembrie
Sf. Zeferin, pp. m.
Is 7,10-14; Ps 23; Lc 1,26-38

LECTURA I
Iată, fecioara va zămisli.
Citire din cartea profetului Isaia 7,10-14
În zilele acelea, ¹⁰ Domnul a vorbit lui Ahaz, spunându-i: ¹¹ „Cere de la Domnul Dumnezeul tău un semn, fie în adâncurile infernului, fie în înălţimile cerului”. ¹² Şi a răspuns Ahaz: „Nu voi cere şi nu voi ispiti pe Domnul”. ¹³ Şi a zis atunci Isaia: „Ascultaţi voi cei din casa lui David! Nu vă ajunge oare să obosiţi pe oameni, că veniţi să obosiţi şi pe Dumnezeul meu? ¹⁴ Pentru aceasta însuşi Domnul vă va da un semn: iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu şi-i va pune numele Emanuel, adică Dumnezeu este cu noi”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 23,1-2.3-4ab.5-6 (R.: cf. 7c.10b)
R.: Iată, vine Domnul; el este împăratul măririi.
¹ Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el,
lumea şi cei care locuiesc pământul.
² Căci el l-a întemeiat pe mări
şi l-a întărit peste râuri. R.

³ Cine va putea să urce pe muntele Domnului?
Cine va sta în locul său cel sfânt?
⁴ Cel care are mâinile nepătate şi inima curată
cel care nu ia în zadar numele Domnului. R.

⁵ Acesta va primi binecuvântarea Domnului
şi dreptate de la Dumnezeu, mântuitorul său.
⁶ Acesta este neamul celor care-l caută pe Domnul,
al celor care caută faţa Dumnezeului lui Iacob. R.

VERS LA EVANGHELIE
(Aleluia) O, cheie a lui David, care deschizi porţile împărăţiei veşnice,
vino şi scoate din temniţă pe cei ce zac în întuneric. (Aleluia)

EVANGHELIA
Iată, vei zămisli şi vei naşte un fiu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,26-38
²⁶ În acel timp, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, cu numele de Nazaret, ²⁷ la o fecioară logodită cu un bărbat numit Iosif din casa lui David, iar numele fecioarei era Maria. ²⁸ Intrând îngerul la ea, a zis: „Bucură-te, tu, care eşti plină de har, Domnul este cu tine, tu eşti binecuvântată între femei”. ²⁹ Ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi se întreba în sine: „Ce poate să însemneze salutul acesta?” ³⁰ Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. ³¹ Iată, vei zămisli şi vei naşte un fiu şi îi vei pune numele Isus. ³² Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema. Domnul Dumnezeu îi va da lui tronul lui David, tatăl său, ³³ şi va domni peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia lui nu va avea sfârşit”. ³⁴ A zis Maria către înger: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu cunosc bărbat?” ³⁵ Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt se va coborî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri, pentru aceasta şi Cel Sfânt, care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. ³⁶ Iată, şi Elisabeta, ruda ta, a zămislit un fiu la bătrâneţe şi ea, căreia i se zicea sterilă, este acum în luna a şasea, ³⁷ căci pentru Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă”. ³⁸ Atunci a zis Maria: „Iată slujitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău”. Şi îngerul a plecat de la ea.

Cuvântul Domnului