Nimeni nu a reuşit să scape de întrebarea: „Ce vrei să faci cu viaţa ta?” sau „Pentru ce trăieşti?”. Când eram mici, această întrebare venea din exterior, de la alţii: părinţi, învăţători, rude şi prieteni. Acum, când am crescut în „statură, înţelepciune şi har”, această întrebare trebuie să vină din interior: „Eu pentru ce trăiesc? Ce vreau să fac cu viaţa mea?”. Să încercăm în această zi să vedem pentru ce sau pentru cine trăim: cine nu are o motivaţie, nu-şi trăieşte viaţa, ci o pierde, o iroseşte!

Putem trăi pentru noi înşine: indiferenţi faţă de persoanele din jurul nostru, distanţi de tot ceea ce se întâmplă în jur, nepăsători faţă de orice bătaie a inimii. Egoismul nu ne este chiar necunoscut şi deseori ne-am complăcut şi noi într-un stil de viaţă care cunoştea şi rostea un singur cuvânt: „Eu!” În slăbiciunea noastră ne lăsăm atât de uşor cuprinşi de efemer şi credem că putem face ca tot pământul să se învârtă în jurul nostru. Am fost înşelaţi de „tatăl minciunii şi al egoismului” şi am învţăt să conjugăm verbele vieţii doar la persoana întâi singular. Când trăim aşa, ne irosim viaţa, suntem ca bobul de grâu care rămâne singur şi nu aduce rod.

Însă ne putem schimba şi trăi pentru ceilalţi. Aceasta nu înseamnă a ne neglija pe noi, ci a şti să punem mai presus de bunăstarea noastră, binele aproapelui. O astfel de viaţă începe atunci când reuşim să descoperim în celălalt prezenţa lui Dumnezeu. Tema noastră pe acest pământ este de a-l descoperi pe Dumnezeu prezent în cel de lângă noi, de a simţi împlinindu-se acest cuvânt al Domnului: „tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut”.

Sfântul Martin din Tours a ales să trăiască pentru alţii, pentru Cristos prezent în viaţa fiecărui om. El a ales să ducă „vestea cea bună săracilor, să lege rănile celor cu inima zdrobită şi să-i mângâi pe cei mâhniţi”. Modul său de viaţă este o invitaţie pentru noi de a înceta să mai trecem nepăsători pe lângă cei în suferinţă, pe lângă cei săraci sau bolnavi. În fiecare om, dar mai ales în cei flămânzi, însetaţi, suferinzi, singuri, se află Cristos. Trebuie să cinstim prezenţa Domnului în ei. Slujindu-i pe ei, îl slujim pe Domnul. Pe acest Domn să-l descoperim astăzi pentru că doar atunci când o persoană îl descoperă pe Dumnezeu prezent în viaţa celui de lângă el reuşeşte să abandoneze un stil de viaţă egoist.

Reține

Dacă în cel de lângă tine locuieşte Cristos, cum poţi fi indiferent faţă de el? Priveşte atent la cel de lângă tine şi vei vedea că are chipul lui Cristos.

Marţi, 11 noiembrie 2014 

Marti din saptamâna a 32-a de peste an
Ss. Martin din Tours, ep. **; Marina, fc. m.; Fer. Alice, fc. m.
Is 61,1-3a; Ps 111; Mt 25,31-40

LECTURA I
Domnul m-a uns şi m-a trimis să aduc săracilor vestea cea bună.
Citire din cartea profetului Isaia 61,1-3a
¹ Duhul Domnului este peste mine, căci Domnul m-a uns şi m-a trimis să aduc săracilor vestea cea bună, să-i vindec pe cei cu inima zdrobită; să le vestesc celor închişi eliberarea şi celor prinşi în război libertatea; ² să dau de ştire un an de milostivire al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să-i mângâi pe toţi cei întristaţi; ^3a să aduc alinare celor care plâng în Sion; să le pun pe cap o coroană împărătească în locul cenuşii de pocăinţă, să le schimb veşmântul de doliu cu untdelemnul bucuriei, să le pun haine de sărbătoare în locul disperării.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 111,1-2.3-4.5-7a.7b-8.9
R.: Binecuvântat este omul care se îngrijeşte de cel sărac.

¹ Fericit este omul care se teme de Domnul,
care îşi află bucuria în poruncile sale!
² Seminţia lui va fi puternică în lume
şi neamul celor drepţi va fi binecuvântat. R.

³ În casa lui va fi belşug şi bogăţie,
dreptatea lui rămâne pe vecie.
⁴ El răsare ca o lumină în întuneric pentru cei drepţi,
el este blând, îndurător şi drept. R.

⁵ Fericit este omul care are milă şi ajută cu bucurie,
el îşi rânduieşte bunurile cu dreptate.
⁶ El nu se clatină niciodată
şi dreptatea lui va fi amintită veşnic;
^7a nu se teme de vorbele rele. R.

^7b Inima lui e tare şi se încrede în Domnul;
⁸ inima lui este în siguranţă, nu are nici o teamă,
în cele din urmă îi va vedea nimiciţi pe duşmanii săi. R.

⁹ El este darnic faţă de cei săraci,
dărnicia lui nu cunoaşte margini,
iar puterea lui se înalţă în slavă. R.

ALELUIA Cf. Mt 25,40
(Aleluia) Tot ceea ce aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai mei,
mie mi-aţi făcut. (Aleluia)

EVANGHELIA
Ori de câte ori aţi făcut acestea unuia dintre aceştia mici, care sunt fraţii mei, mie mi-aţi făcut.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 25,31-40
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: ³¹ „Când va veni Fiul Omului în slava sa, împreună cu toţi îngerii, se va aşeza pe tronul său de mărire. ³² Înaintea lui vor fi adunate toate popoarele, dar el îi va despărţi pe unii de alţii, aşa cum desparte păstorul oile de capre, ³³ şi va pune oile la dreapta sa iar caprele la stânga sa. ³⁴ Atunci împăratul va spune celor de la dreapta sa: «Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, primiţi ca moştenire împărăţia pregătită pentru voi de la întemeierea lumii; ³⁵ căci am fost flămând şi voi mi-aţi dat să mănânc; am fost însetat şi voi mi-aţi dat să beau; am fost străin şi voi m-aţi primit; ³⁶ am fost gol şi voi m-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi voi m-aţi vizitat; am fost în închisoare şi voi aţi venit la mine». ³⁷ Atunci cei drepţi îi vor răspunde: «Doamne, când te-am văzut noi flămând şi ţi-am dat să mănânci? Sau însetat şi ţi-am dat să bei?³⁸ Sau când te-am văzut noi străin şi te-am primit? Sau gol şi te-am îmbrăcat? ³⁹ Sau când te-am văzut bolnav sau în închisoare şi am venit la tine?». ⁴⁰ Împăratul le va răspunde: «Vă spun adevărul: ori de câte ori aţi făcut acestea unuia dintre aceştia mici, care sunt fraţii mei, mie mi-aţi făcut»”.

Cuvântul Domnului