Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Târziu te-am iubit, frumusețe…

Posted by Laurentiu pe 27/05/2015

iubireaToată speranța mea se află în marea ta milostivire

Unde te-am găsit, Doamne, ca să învăț să te cunosc? Căci nu te aflai în memoria mea înainte ca eu să te cunosc. Unde te-am găsit, așadar, ca să te cunosc, dacă nu în tine însuți, deasupra mea? Între mine și tine nu există nici o distanță. Fie că ne apropiem de tine, fie că ne depărtăm, nu există nici o distanță. Tu ești adevărul, te afli pretutindeni deasupra tuturor celor care îți cer sfatul și răspunzi în același timp fiecăruia, potrivit cu întrebările sale.
Tu dai răspunsuri limpezi, dar nu toți te înțeleg cu limpezime. Toți te întreabă ceea ce vor să întrebe, dar nu întotdeauna aud răspunsul pe care îl vor. Cel mai bun slujitor al tău este acela care nu urmărește să audă de la tine ceea ce vrea, ci mai degrabă să vrea să facă ceea ce a auzit de la tine.
Târziu te-am iubit, frumusețe, atât de veche și atât de nouă, târziu te-am iubit! Căci iată, tu te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afara mea. Acolo, în afara mea, te căutam pe tine și, în urâțenia mea, mă năpusteam asupra lucru­rilor frumoase pe care le-ai creat. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu tine! Și mă țineau departe de tine tocmai acele lucruri frumoase care nu ar fi existat dacă nu ar fi existat în tine. M-ai chemat, m-ai strigat și ai sfâșiat surzenia mea! Ai fulgerat, ai străluminat și ai izgonit orbirea mea! Ai răspândit mireasma ta, ți-am respirat suflarea, iar acum suspin după tine, ți-am simțit gustul, iar acum mi-e sete și mi-e foame de tine! M-ai atins și ai aprins în mine dorința după pacea ta!
Când voi fi strâns legat de tine, cu întreaga mea ființă, pentru mine nu vor mai exista niciodată durerea și chinul; viața mea va fi cu adevărat vie, căci va fi în întregime plină de tine. Pe cel ce îl umpli tu îl ușurezi, dar eu, fiindcă nu sunt cu totul plin de tine, pentru mine însumi sunt o povară. Bucuriile mele, pe care ar trebui să le deplâng, se înfruntă cu tristețile de care ar trebui să mă bucur și nu știu de ce parte se află victoria. Vai mie! Doamne, îndură-te de mine! Vai mie! Iată, nu-ți ascund rănile mele; tu ești medicul, iar eu sunt bolnavul; tu ești milostiv, iar eu sunt nenorocit.
Oare nu-i o încercare viața omului pe pământ? (cf. Iob 7,1). Cine ar dori de bunăvoie necazurile și greutățile? Tu ne poruncești să le îndurăm, nu să le iubim. Nimeni nu se bucură de ceea ce îndură, cu toate că se bucură să îndure. Chiar dacă se bucură că îndură, totuși ar prefera să nu aibă nimic de îndurat. În întâm­plări potrivnice, jinduiesc la fericire, în împrejurări fericite mă tem de vitregiile sorții. Există oare între aceste două stări o cale de mijloc, unde viața omului să nu fie o încercare? Vai de bunăstarea lumii acesteia, o dată și încă o dată, vai! O dată din cauză că ne temem de nenorociri și a doua oară pentru zădărnicia care ne strică bucuria. Vai și de vitregiile lumii acesteia, o dată, încă o dată și încă o dată, vai! O dată pentru aspirația spre bunătate, a doua oară pentru asprimea vitregiilor și a treia oară pentru teama de a nu ni se frânge puterea de a îndura! Și atunci, este viața omului pe pământ altceva decât o încercare (cf. Iob 7,1) fără întrerupere?
Întreaga mea speranță nu se află decât în marea ta milostivire.

Din Confesiuni, de sfântul Augustin, episcop
(Cartea 10, 26.37 – 29.40: CCL 27, 174-176)

Responsoriul    Lc 19,10

    R. Târziu te-am iubit, frumusețe atât de veche și atât de nouă, târziu te-am iubit; * m-ai chemat, m-ai strigat și ai sfâșiat surzenia mea.
V. Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ceea ce era pierdut. * Tu m-ai chemat.

Posted in Lecturi, Sfântul Augustin | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

„Sunt căsătorit, dar mă întâlnesc cu o femeie uimitoare…”

Posted by Laurentiu pe 26/05/2015

O provocare pentru cei care nu dau prea multă importanță căsătoriei

casatorie si iubireAm o mărturisire de făcut: Sunt căsătorit, dar mă întalnesc cu o femeie uimitoare! Frumoasă, inteligentă, isteță, hotărâtă și cu o credință imensa în Dumnezeu. Îmi place să iau cina cu ea, să mergem la cinema, la teatru și să-i spun ori de câte ori am ocazia că e suberbă. Nu-mi aduc aminte când s-a întâmplat să fiu supărat mai mult de 5 minute pe ea. Zambetul ei e menit parcă să-mi lumineze fiecare zi, în orice împrejurare.

Uneori vine să mă vadă la locul de muncă fără a mă anunța în prealabil doar pentru că stie că acest lucru mă suprinde plăcut. Îmi gătește cele mai delicioase mâncăruri și în fiecare zi mă face să realizez cât de norocos sunt. Fiecare dintre voi trebuie să faceți un exercițiu de imaginație și să vă gandiți că trăiți același lucru.

Ahh…și era să uit: V-am spus că femeia care cu care mă întalnesc e soția mea?

Niciun bărbat nu trebuie să-și imagineze că odată cu căsătoria toate lucurile minunate se vor termina.

Simt pe zi ce trece că îmi doresc din ce în ce mai mult să ies cu soția mea. Atenția reciprocă nu s-a terminat odata cu rostirea „DA-ului”. De multe ori, de prea multe ori, vedem în jurul nostru cupluri care s-au oprit din manifestarea atenției reciproce.

Întâlnirile sunt momentele care ne fac să-l cunoaștem pe partener în modul său cel mai special. De ce să abandonezi aceste obiceiuri? De ce ” fluturașii din stomac” trebuie sa dispară doar pentru că au trecut anii? Un sfat: Treziti-vă în fiecare zi cu dorința de a cuceri jumătatea, ca și cum ar fi prima zi!

Cheia oricărei relații se găsește în comunicare și în descoperirea constantă a partenerului. Nimeni nu își dorește să aibă pe cineva alături care nu ia lucurile în serios și mai ales problemele sentimentale sau intime.

Vă invit să vă ,,întâlniți ” cu partenerul de viață și să vă străduiți din toată inima să-l faceți să înteleagă că toate aceste lucuri pot continua chiar după rostirea celui mai important „DA”!

Traducere: Orian Remus Anghel
Sursa:www.aleteia.org

Articolul si fotografia le-am preluat de pe www.e-communio.ro

Posted in casatorie, Lecturi | Etichetat: , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Căutați desăvârșirea! Îmbăr­bătați-vă! Să fiți uniți în același cuget și să trăiți în pace!

Posted by Laurentiu pe 26/05/2015

Domnul este pacea si siguranta noastraBucurați-vă mereu în Domnul

Apostolul ne poruncește să ne bucurăm, dar în Dom­nul, nu în lume. Căci cine vrea să fie prietenul lumii, după cum spune Scriptura, va fi considerat dușman al lui Dumnezeu (cf. Iac 4,4). Așa cum un om nu poate sluji la doi stăpâni, tot la fel, nimeni nu poate să se bucure și în lume, și în Domnul.
Să învingă bucuria în Domnul, așadar, până când se va sfârși bucuria în lume! Să crească tot mai mult bucu­ria în Domnul, iar bucuria în lume să se micșoreze tot mai mult, până când va dispărea! Noi spunem acestea nu pentru că, trăind în lume, nu ar trebui să ne bucu­răm, ci pentru ca, trăind chiar în lumea aceasta, să ne bucurăm deja în Domnul.
Dar cineva ar putea să spună: Eu sunt în lume; deci, dacă mă bucur, mă bucur acolo unde mă aflu. Și atunci? Fiindcă ești în lume, oare nu ești în Domnul? Ascultă-l pe Apostol care le vorbește atenienilor, precum și ceea ce spune în Faptele Apostolilor despre Dumnezeu și des­pre Domnul, creatorul nostru: În el trăim, ne mișcăm și suntem (Fap 17,28). Dacă el este pretutindeni, există vreun loc unde să nu fie? Oare nu la aceasta ne îndemna? Domnul este aproape! Nu vă îngrijorați pentru nimic! (Fil 4,5-6).
Acesta este un mare mister: s-a înălțat deasupra tutu­ror cerurilor și este foarte aproape de cei care trăiesc pe pământ. Cine este, în același timp, și departe, și aproape, dacă nu cel care s-a făcut aproapele nostru prin milosti­virea sa?
Tot neamul omenesc este întruchipat în omul acela care zăcea pe jumătate mort la marginea drumului, pără­sit de tâlhari. Preotul și levitul, trecând, nu l-au luat în seamă, dar un samaritean, care era în trecere, s-a apro­piat de el ca să-l îngrijească și să-l ajute. Când era nemu­ritor și drept, și deci departe de noi, care suntem muri­tori și păcătoși, a coborât până la noi, ca să se facă aproapele nostru, el, care era atât de departe.
El nu ne pedepsește după fărădelegile noastre (Ps 102,10). De fapt, noi suntem fii. Cum dovedim aceasta? El, care este Fiul unic, a murit pentru noi, ca să nu rămână singur. Nu a voit să fie singur, el, care a murit singur. Fiul unic al lui Dumnezeu i-a făcut pe mulți fii ai lui Dumnezeu. Și-a dobândit frați prin sângele său, i-a adoptat, el, care fusese respins; i-a răscumpărat, el, care fusese vândut; i-a copleșit cu onoruri, el, care a fost înjosit; le-a dăruit viața, el, care a fost ucis.
De aceea, fraților, bucurați-vă în Domnul, nu în lume; adică, bucurați-vă în adevăr, nu în păcat; bucu­rați-vă în speranța veșniciei, nu în florile trecă­toare ale vanității. Așa să vă bucurați, și în orice loc și în orice timp veți fi astfel, Domnul este aproape! Nu vă îngrijo­rați pentru nimic! (Fil 4,5-6).

Din Predicile sfântului Augustin, episcop
(Pred. 171, 1-3.5: PL 38, 933-935)

 R. Fraților, bucurați-vă! Căutați desăvârșirea! Îmbăr­bătați-vă! Să fiți uniți în același cuget și să trăiți în pace; * Dumnezeul iubirii și al păcii va fi cu voi, aleluia!
V. Dumnezeul speranței să vă umple de orice har și pace în credință.
(2Cor 13,11; Rom 15,13a)

Posted in Lecturi, Sfântul Augustin | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 2,114 other followers

%d blogeri ca acesta: