Zeci de cărți apar anual despre prietenie. Oameni aparținând diferitelor domenii – psihologie, sociologie, spiritualitate, filozofie etc. – „prepară” anual rețete pentru a îmbunătăți relațiile noastre de prietenie. Uneori simțim nevoia să răsfoim astfel de cărți pentru a găsi soluția prin care să salvăm sau să consolidăm o prietenie fragilă. Însă de la teorie la practică este o cale lungă pe care puțini reușesc să o străbată.

Și Sfânta Scriptură poate fi considerată un „manual de prietenie”. Ba mai mult, este „cartea iubirii”, ba chiar o adevărată bibliotecă în care găsim scrieri despre iubirea absolută pe care Dumnezeu ne-o poartă. Însă parcurgerea acestor scrieri ne apropie pe noi cu adevărat de Dumnezeu? Cum îi răspundem noi Domnului care ni se descoperă, care ne dovedește prietenia și iubirea sa? Cât de minunați sunt sfinții, cât de strălucitori sunt cei care au înțeles că dacă nu mor împreună cu Cristos rămân singuri. Câtă strălucire pe chipul celor care au înțeles că nimeni și nimic nu-i poate despărți de dragostea lui Cristos: „nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici prezentul, nici viitorul, nici înălțimea, nici adâncul, nici vreo altă făptură”.

Oare nu tânjește și inima noastră după o astfel de zi, după trăirea unui astfel de timp în care tot ce ar conta și ne-ar interesa ar fi doar dragostea și prietenia dintre noi și Dumnezeu?! Nu simțim și noi nevoia să-l urmăm pe Cristos prin faptele noastre, să pășim pe urmele lui? Până unde suntem dispuși să mergem astăzi în urmarea lui Cristos? La ce suntem dispuși să renunțăm de dragul prieteniei cu Isus? Ba mai mult, ce suntem dispuși să facem pentru frații noștri din dragoste față de Domnul? Iubirea care nu se concretizează nu există. Prietenia care nu se manifestă este superficială, foc de paie ce dispare imediat. Poate că suntem fragili, poate că suntem păcătoși și ne simțim nevrednici și mai puțini capabili de realizări mărețe. Poate că ne apasă gândul că nu merităm prietenia cu Dumnezeu. Dacă gândim așa uităm esențialul: prietenul adevărat nu este cel care îți cunoaște și îți apreciază toate calitățile, ci acela care deși îți știe toate defectele continuă să te iubească și să îți fie aproape. Așa este Dumnezeu, așa procedează mereu cu noi: ne știe toată micimea și cu toate acestea continuă să ne iubească și să ne atragă la el.

Reține

„Dumnezeu și-a arătat iubirea față de noi prin faptul că, pe când eram încă păcătoși, Cristos a murit pentru noi” (Rom 5,8).

Sâmbăta, 20 septembrie 2014 

Sâmbata din saptamâna a 24-a de peste an
Ss. Martiri din Coreea **
Rom 8,31b-39; Ps 115; In 12,24-26

LECTURA I
Nici moartea, nici viaţa nu vor putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 8,31b-39
Fraţilor, ^31b dacă Dumnezeu este de partea noastră, cine se va ridica împotriva noastră? ³² El nu l-a cruţat pe propriul său Fiu, ci l-a dat la moarte pentru noi toţi, cum ar putea atunci să nu ne dăruiască toate împreună cu el? ³³ Cine va aduce învinuire împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care îndreptăţeşte! ³⁴ Cine va rosti sentinţa de condamnare? Cristos Isus a murit, ba mai mult, el a înviat, şade de-a dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi! ³⁵ Cine, aşadar, ne va despărţi de dragostea lui Cristos? Oare necazul, strâmtorarea, prigoana, foamea, lipsa de îmbrăcăminte, primejdia ori sabia? ³⁶ Aşa cum spune Scriptura: Pentru tine suntem omorâţi în fiecare zi, suntem trataţi ca nişte oi duse la înjunghiat. ³⁷ Nu, căci în toate acestea suntem mai mult decât biruitori prin acela care ne-a iubit pe noi. ³⁸ Căci sunt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici prezentul, nici viitorul, ³⁹ nici înălţimea, nici adâncul, nici vreo altă făptură nu va putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Cristos Isus, Domnul nostru.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 115,10-11.12-13.14-15.16-17
R.: Preţioasă este în ochii Domnului moartea sfinţilor săi.
¹⁰ Eu mi-am păstrat credinţa
chiar şi atunci când spuneam: „Sunt prea nefericit”.
¹¹ Am spus în tulburarea mea:
„Toţi oamenii sunt mincinoşi!” R.

¹² Ce-i voi da în schimb Domnului
pentru tot binele pe care mi l-a făcut?
¹³ Voi lua potirul mântuirii
şi voi invoca numele Domnului. R.

¹⁴ Voi împlini cele făgăduite Domnului,
de faţă cu tot poporul său.
¹⁵ Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea slujitorilor săi. R.

¹⁶ Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău şi fiul slujnicei tale.
Tu ai sfărâmat lanţurile mele.
¹⁷ Ţie îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului. R.

ALELUIA Iac 1,12
(Aleluia) Fericit este cel care rămâne statornic în încercare,
pentru că o dată învinsă încercarea, va primi cununa vieţii. (Aleluia)

EVANGHELIA
Dacă bobul de grâu căzut în pământ moare, aduce mult rod.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 12,24-26
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: ²⁴ „Adevăr, adevăr vă spun: dacă bobul de grâu căzut în pământ nu moare, rămâne singur, iar dacă moare aduce mult rod. ²⁵ Cine-şi iubeşte viaţa o va pierde, iar cine-şi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică. ²⁶ Dacă-mi slujeşte cineva, să mă urmeze pe mine, şi unde sunt eu acolo va fi şi slujitorul meu. Dacă-mi slujeşte cineva, Tatăl meu îl va cinsti.

Cuvântul Domnului